Articol preluat din Adevărul
Paul Surugiu, zis în copilărie Cipi şi, mai târziu, Fuego, ne-a povestit cum în noaptea de Ajun mergea la colindat cu un casetofon şi cânta „O ce veste minunată“ peste vocea lui Ştefan Hruşcă, artistul său preferat. Fuego vorbeşte despre Crăciunul în Ţara Moţilor care se simţea altfel decât azi, până şi gustul şi mirosul erau diferite, şi recunoaşte că îi plăcea să împodobească bradul şi, culmea, fără să o cheme pe mama, mai ales că mânca toate bomboanele din pomul de Crăciun.
(…)
„Weekend Adevărul“: Aţi copilărit în frumoasa Ţară a Moţilor. Ce amintiri păstraţi din iernile petrecute acolo?
Paul Surugiu-Fuego: Mi-aduc aminte că acolo, în zona noastră, colindele se cântă cu instrumente şi pe voci, iar tradiţia s-a păstrat până azi. La colindat merg în costume şi adulţii, şi bătrânii, nu doar copiii. N-aş putea uita peisajul, cu hornurile care fumegau, cu mirosul de iarnă şi cu aromele de bunătăţi care ieşeau de pe la fiecare gospodărie. Eu nu sunt un fan al tradiţiilor impuse absurd, dar pe acestea, populare, din moşi-strămoşi, le ador, pentru că ele ne individualizează pe noi, românii. Sigur că nu pot uita gustul preparatelor din vremurile acelea. Chiar dacă erau aceleaşi, aveau parcă alt gust. Mi-aduc aminte de frumuseţea zilelor de Crăciun, când oamenii se vizitau şi îşi aduceau daruri şi vorbeau. Azi, tot mall-ul rămâne prima opţiune. Şi mi-aduc aminte de colindele acelea cu aer ceresc, pe care le-ntâlneşti doar în Ardeal. Eu de obicei nu sunt nostalgic şi cred în evoluţie, dar parcă aş fi vrut ca aceste imagini să rămână veşnice, pentru că ele reprezintă esenţa românilor.
(…)
Sunt foarte cunoscute glumiţele de sărbători şi poveştile cu împodobitul bradului. V-au afectat, cum le priviţi acum, după atâţia ani? Sunt imun, relaxat. Unele chiar îmi plac foarte tare şi fac şi eu, de multe ori, glume pe seama acestui trend, cu bradul. Au fost benefice mare parte din ele, pentru că mi-au crescut cota şi popularitatea. În general, eu apreciez umorul, dar pe cel de calitate, atunci când e făcut cu simţ de răspundere, argumentat, fără gratuităţi şi răutăcisme ieftine. Niciodată nu am fost afectat de lucrurile care nu sunt adevărate, de situaţiile în care anumiţi oameni vor să fie interesanţi cu orice preţ şi aleg metodele acestea simpliste, ieftine. Eu ştiu să-mi văd de drumul meu şi iată că, de 20 de ani deja, reuşesc să fiu pe buzele românilor, jucând şi două turnee anuale sold out. Glumeţii pot continua, iar interesanţii pot să ştie că locul meu rămâne aici, în timp ce al lor va dispărea curând, rămând în urmă un mare nimic.
Găsiți interviul în întregime aici:
- Din jurnalul unui ninja (48): Revin puțin la Jo - decembrie 2, 2023
- Vocea României: E din nou ziua aceea în care ProTV-ul mimează patriotismul - decembrie 1, 2023
- Foc de P.A.E cu Andrei Partoș – editia 751. Special de Sf Andrei (30.11.2023) - decembrie 1, 2023
