HATERII N-AU ODIHNĂ!

Evenimentul zilei titrează ” Pesimism general înaintea războiului de pe Arena Națională” . Comparați acest titlu cu ce scrie mai jos Naum.  Se știe că nu agreez excesele penibile ale lui Becali, se știe că nu am încredere în libertatea de acțiune a antrenorului Dică, că nu am încredere în campania de achiziții. Se vorbește prea mult despre bani și prea rar despre fotbal, spectacol. Ladislau Boloni declară și el în Adevărul că e ”prea mare gălăgie”  după egalul de la Lisabona. Așadar șansele de calificare sunt tot mici, dacă gândim lucid și corect. Așa că nu înțeleg de ce urlă alde Naum și alții. Steliștii s-au bucurat că au realizat mai mult decât sperau, decât li se atribuia. E omenesc. Au greșit mult, au avut noroc, dar au avut și neșansă. Chițăielile lui Contra și alții nu-și au rostul. Pierde Steaua și tot joacă în Europa. Asta contează de fapt! Daum refuză să-l convoace pe Alibec la lot , Asta arată cât de limitata, de îngust e antrenorul naționalei. GSP a publicat lista cu atacanții chemați și niciunul nu are cifrele lui Alibec. Despre asta mai încolo. Vă las să citiți ce scrie Naum și dacă doriți, comentați!
Precizez că Naum a continuat atacurile defetiste și joi seara la adresa FCSB. Se discută despre aducerea unor foști steliști ca Rusescu și Szukala. Becali, îi vrea dar nu știe ce spun  ”specialiștii” M.M. și Dică. Naum îl contrazice stupid și nesimțit pe Becali la orice spune. Culmea e că patronul are uneori dreptate. Naum vrea să-l convingă că echipa nu are șanse. Poate e așa, dar argumentele lui sunt viscerale, nu sportive. ”Optimismul ăsta mă înspăimântă”  insistă nesimțitul.
 
 

Zero-ul nostru e mai frumos decât al lor
 
Articol de Radu Naum publicat în gsp.ro
Retorica stelistă în gâlceava cu restul lumii conţine, atunci când e vorba de performanţele europene, o clasică înşiruire: „Am trecut de Ajax, am bătut Chelsea”. Dar în niciun fel cele două evenimente nu sunt în linie. Cu Ajax a fost o remontada de zile mari, o amprentă în timp. Cu Chelsea e vorba de o traumă.
Victorie cu 1-0 la Bucureşti (pe care se tot bate monedă), apoi încă o repriză bună. Şi după, întuneric. O execuţie. În ce poveste va intra acest play-off cu Sporting? Pentru că deja se simte parşiv izul de „Orice ar fi, rămânem neînvinşi pe Alvalade”.
Adică ceva, ceva tot ne-am băgat în traistă şi vom putea spune nepoţilor şi strănepoţilor că în acel august fierbinte am ţinut în şah marea echipă a „leilor”, reprezentanta campioanei Europei, cu jucători de pe la Real sau Barca. Trecută sub tăcere va fi eventuala ratare a calificării. Nimic nou. Istoria e plină de astfel de machiaje groase. Zeci de ani am ştiut doar despre Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, nimic despre Turtucaia sau dezastrul apărării Bucureştiului. În cazul ăsta însă, cei în cauză au tot interesul să fie sinceri. Sunt cică 40 de milioane în joc şi, după cât se pare, e tot ce contează. De aceea orbirea e inacceptabilă şi sunt dificil de suportat laudele din ce în ce mai groase care îi scaldă pe fecesebişti. Acum, cel mai mare duşman nu e Sporting, ci „putea fi 2-0 pentru noi”.
Găsiți articolul în întregime aici:
http://blogsport.gsp.ro/naum/2017/08/17/zero-ul-nostru-e-mai-frumos-decat-al-lor/