IULIA ȘI PREMIERELE VIEȚII 30.05

0
22

Romania avionArticol de Iulia Radu
Primul zbor. Prima ieșire din România. Primul contact cu aeroportul. Zborul a fost o experiență extrem de plăcută! Decolarea a fost partea cea mai interesantă. Așa motocicletă mi-aș dori să am. 🙂 Senzația pe care o ai atunci când avionul prinde viteză pe pista de decolare, nu se poate compara cu nimic. Apoi, liniște și pace. Aveam impresia că stăm pe loc. România e o țară frumoasă și de sus. (Încă) mai avem păduri, (încă) ne mai bucurăm de o țară „verde”. Cât o dura!
La aeroport am ajuns cu două ore și jumătate înainte de decolare. Am avut noroc de un taximetrist simpatic de la Cobălcescu (de altfel, o doamnă de la această companie a sunat cu o jumătate de oră înainte să vină taximetristul pentru a confirma cursa). Trebuie să recunosc că e o adevărată plăcere să circuli noaptea-dimineața prin Capitală. Parcă ești în alt oraș.
Primul contact cu aeroportul a fost partea anostă a călătoriei. O lungă așteptare, cozi interminabile, luptători antitero patrulau înarmați până în dinți (n-aș zice că am fost mai liniștită văzându-i, mai degrabă mi-am amintit de toate nenorocirile și riscurile unui zbor). În aeroport ești o simplă bucată de carne: stai la coada aceasta (arată buletinul), mergi la altă coadă, scoate tot ce-i de metal pe tine, pune laptop-ul separat, treci prin poartă, bagă laptopul la loc, pune cureaua și stai la altă coadă, arată din nou buletinul. Apoi ajungi în zona „Duty-Free”, despre care am tot auzit vorbindu-se: că e mai convenabil să cumperi de acolo pentru că-s ieftine… Să ne înțelegem: 40 de euro o cutie de bomboane e un preț nesimțit. 35 lei un amărât de sandwich (pe care în mod excepțional ai da 10 lei la un concert), 53 lei un meniu10 lei o sticlă de apă plată/minerală… sunt prețuri exorbitante și jignitoare.
Am mai așteptat vreo 45 de minute până când am fost îmbarcați când am mai stat la o coadă și am prezentat din nou… buletinul.
Aterizarea a fost fără șocuri sau zgâlțâituri prea mari. Aici verificarea actelor a durat trei munte, cel mult. Budapesta este un oraș impresionant de la primul contact. Eunica ne-a așteptat la aeroport și ne-a făcut să ne simțim foarte bine primiți. Este un om deosebit! Ne-a arătat cum se ajunge la hotel, de unde putem cumpăra mâncare, unde-i Dunărea, unde-i Parlamentul, ne-a povestit despre clădirile vechi din împrejurimi, ne-a condus pe străduțele întortocheate din apropierea hotelului. A venit la aeroport, însoțită de Cocus, cel mai simpatic și prietenos cățel pe care l-am întâlnit în ultima vreme! Cocus l-a cucerit și l-a îndrăgit rapid pe Andrei, așa că, în scurta primă vizită acasă la Eunica, joaca a fost în toi.
A fost doar prima zi în Budapesta. Între noi fie vorba, abia aștept concertul Black Sabbath!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here