Muzicieni care critică platformele de streaming

0
65

Spotify Youtube streamingTot mai mulți artiști au criticat în termeni duri platforme precum Spotify, unii dintre ei retrăgându-și în totalitate catalogul de pe site-urile de streaming. Nemulțumirea artiștilor vine din faptul că banii pe care îi primesc din streaming sunt foarte puțini. Artiștii nu sunt muțumiți. Industria nu este mulțumită. Cât timp vor mai continua fanii să se bucure de muzica difuzată gratuit? Și cum dracu am ajuns în această situație?
Mai jos aveți câteva dintre declarațiile artiștilor făcute în ultimii 5 ani. Problemele ridicate de ei nu s-au rezolvat nici până astăzi.
Este o generație nouă care „a crescut cu ideea că muzica trebuie să fie gratuită”, a declarat recent marele Roger Waters pentru The Times. „Adică, ce ar fi să fie totul gratuit? Intri într-un magazin, îți place un televizor, îl iei și pleci cu el acasă. Nu! Cineva a făcut acel televizor iar tu trebuie să-l cumperi. Sau pleci din magazin cu câteva mere. Nu! Un fermier s-a ocupat de acele mere și le-a adus în magazin ca să le vândă”, a mai spus Waters.
Faptul că trebuie să plătești când descarci o piesă MP3, sau un album digital, nu este o noutate. Totuși costă mult mai puțin decât un măr sau un televizor. Dar Roger Waters a pus punctul pe i în această problemă: există o relație toxică între industria muzicală și creatori. Și anume: muzica gratuită care este oferită pe cale oficială (YouTube, Vevo sau Spotify) sau neoficială (site-urile de tip torrent).
„Pentru mine „gratuit” este echivalent cu declinul business-ului. În general, „gratuit” înseamnă moarte”, a declarat Doug Morris, director al Sony Music.
El nu se referea la „gratuit”, în sensul pirateriei. El vorbea despre muzica distribuită gratuit pe site-uri de streaming precum YouTube și Spotify. Universal Music, cea mai mare casă de discuri din lume, are aceeași poziție, sugerând că există o schimbare semnificativă în show-business care va afecta profund modul în care muzica va fi disponibilă on-line.
 
În 2014, toate casele mari de discuri susțineau ideea de muzică gratuită, deoarece vedeau în site-uri precum Youtube și Spotify locuri unde puteau plasa reclame. Ce le-a făcut să își schimbe părerea? Pe scurt, socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg, sau nu au atins cifrele dorite atât de repede. Sau poate Apple le-a forțat mâna cumva.
Orice  om care cunoaște cât de cât istoria muzicală, va spune că această discuție despre muzica gratuită, nu este una nouă. În plus, francezii o spun foarte bine: „ça change, plus c’est la même chose”.
În 1920, s-a spus că radiourile vor omorî industria muzicală. Cine ar mai fi cumpărat discuri, dacă putea asculta gratuit piesele la radio?
Casele de discuri au reacționat prompt oferind DJ-ilor discuri gratuit. Ei au văzut în radiouri posibilitatea de a-și promova „marfa”. În 1930, marea amenințare s-a transformat în salvarea caselor de discuri. Radiourile au ajutat masiv la vânzarea discurilor.
Au făcut aceeași mișcare și în 1980 cu MTV, permițând VJ-ilor să difuzeze videoclipuri promoționale pentru a ajuta la vânzarea albumelor. Au uitat un singur lucru: în urma acestui „schimb” și MTV a devenit foarte puternic și s-a îmbogățit. Totuși, casele de discuri erau liniștite: chiar dacă ofereau muzică gratuit, o făceau în termenii și condițiile lor.
Iadul s-a dezlănțuit la jumătatea anilor ’90 când a apărut tehnologia file-sharing. Casele de discuri au pășit în secolul XXI fără nicio certitudine. Pentru prima dată nu mai concurau doar împotriva celorlalte case de discuri pentru dominarea pieței, ci intrau în competiție și cu filosofia politică și cu realitatea economică dată de noțiunea de „gratuit”. Impactul psihologic asupra consumatorilor se simte și astăzi. Dacă totul este, cel puțin teoretic gratuit, atunci doar conștiința te împiedică să pui în practică teoria.
 

Taylor Swift
Taylor Swift

În 2013, Tom Yorke (Radiohead) a fost primul care a atacat dur platforma Spotify care plătește sume minuscule artiștilor. Spre sfârșitul lui 2014, reacțiile artiștilor s-au amplificat, după ce Taylor Swift, unul dintre cele mai mari nume din muzica pop actuală, a decis să își retragă muzica de pe Spotify. „Pe Beats Music și Rhapsody trebuie să plătești pentru a-mi accesa albumele. Iar acest lucru arată că piesele create de mine au o anumită valoare. Pe Spotify nu se întâmplă acest lucru. Oricine le poate accesa. Cred că oamenii trebuie să înțeleagă că există o valoare pentru muzica creată de artiști”, a declarat Taylor Swift pentru Time Magazine.
 
Spotify are acum 60 de milioane de utilizatori, dintre care doar 15 milioane plătesc, adică 25%. Casele de discuri vor ca Spotify să grăbească procesul prin care îi transformă pe utilizatorii cu conturi „free” în utilizatori care plătesc. Acest război deschis vine în momentul în care casele de discuri trebuie să renegocieze licențele cu Spotify. Un moment favorabil caselor de discuri. Spotify vede în noțiunea de „gratuit” o modalitate bună de a strânge cât mai mulți utilizatori. Casele de discuri văd în același cuvânt, moarte. Cine va clipi primul?
 
Aici intră pe fir și compania Apple, care a făcut presiuni asupra caselor de discuri să închidă latura free a site-urilor de streaming Spotify și Youtube. De ce își dorea așa ceva? Pentru că intenționa să relanseze Beats Music. Compania din spatele iTunes își dorea să se extindă în noua lume a streamingului. Apple privește noțiunea de „gratuit” ca fiind cel mai mare obstacol pentru ca Beats Music să fie un succes, așa că și-a folosit din plin forța și a făcut presiuni exact în momentul în care casele de discuri renegociază licențele cu site-urile de streaming.
 
Este interesant că Apple privește diferit noțiunea de „gratuit”, când vine vorba despre propriile produse. Exemplul 1: Aproape în fiecare săptămână, pe iTunes, sunt oferite gratuit piese pentru a promova diverse. Exemplul 2: Cei de la Apple au oferit gratuit albumul U2 – Songs Of Innocence tuturor clienților lor, chiar dacă aceștia l-au vrut sau nu. Așadar, pentru Apple deviza este „Gratuit este rău. Dar gratuit-ul nostru este foarte bun”.
 
Roger Waters
Roger Waters

Într-un interviu acordat ziarului Times UK, Roger Waters a vorbit despre dificultățile pe care le întâmpină artiștii astăzi. „Sunt foarte bucuros că m-am născut în 1943 și nu în 1983. Eu am avut privilegiul să fiu pe scenă când exista o industrie muzicală cu adevărat. La vremea respectivă Silicon Valley nu preluase controlul. Atunci puteai să trăiești din muzica pe care o compuneai și piesele pe care le înregistrai. La vremea respectivă nu exista această galerie de hoți care s-au „înșurubat” între compozitori și posibilii lor spectatori pentru a le fura și ultimul ban”, a declarat Roger Waters.
 
Și Nick Mason, bateristul formației Pink Floyd, a criticat compania Apple pentru modul în care a fost distribuit albumul formației U2, „Songs Of Innocence”: „U2 este o trupă mare, iar Bono este un om deosebit, așa că acest comentariu nu este unul anti-U2. Dar vreau să subliniez un aspect vital din muzica secolului 21. Apple a făcut și lucruri bune, dar a și contribuit din plin la devalorizarea procesului muzical”.
De asemenea, într-un editorial publicat în The Guardian, David Byrne atacă dur platformele de streaming: „Sumele plătite artiștilor de platformele de streaming sunt minuscule. Se merge pe principiul că dacă oamenii ascultă intens, pe repeat un cântec atunci veniturile vor crește pentru artist. Așadar, trebuie să regândim scara valorilor pentru că pe Internet ni se spune că monopoly e bun pentru noi. Dar să vorbim pe cazuri concrete. Piesa trupei Daft Punk, „Get Lucky” a fost ascultată de 104,760,000 de ori, iar muzicienii au primit fiecare câte 13.000 de dolari. Nu e rău, dar această sumă nu le-ar plăti facturile dacă ar fi singura lor sursă de venit. Și ce se întâmplă cu trupele și muzicienii care nu au hituri de o vară? (…) Nu înțeleg nici de ce susțin unii că oamenii descoperă muzică nouă pe platformele de streaming… Nu! Oamenii află de o anumită trupă fie de la prieteni, fie de la radio, fie din presă, fie de pe site-uri dedicate muzicii și abia apoi o caută pe platformele de streaming. Nu inversați lucrurile și nu vă amăgiți cu acest gând”. Artistul rămâne la părerea că platformele de streaming au multe „bube”, așa că și-a editat cu meticulozitate catologul.
Deși albumul „Morning Phase” este acum disponibil și pe Spotify, Beck s-a declarat nemulțumit atât de câștig cât și de calitatea sunetului: „Cred că cel mai trist lucru de pe platformele de streaming este calitatea slabă a sunetului. Este ca și cum te-ai uita la „Citizen Kane” pe telefonul mobil. Banii primiți de la Spotify nu-mi ajung nici să plătesc muzicienii și oamenii care au lucrat cu mine pentru acest disc.”
Thom Yorke
Thom Yorke

Trupa Coldplay a lăsat pe Spotify doar primele trei piese (Magic”, “Midnight,” și “A Sky Full of Stars”) de pe albumul „Ghost Stories”. Când a fost lansat albumul, Spotify a pus un mesaj direct pe pagina trupei: „Artiștii sau reprezentanții lor au decis să nu lanseze acest album pe Spotify. Ne străduim să rezolvăm problema și sperăm să se răzgândească”.
Thom Yorke, frontman-ul trupei Radiohead, este unul dintree cei mai mari critici ai platformelor de streaming. Într-un interviu acordaat site-ului mexican Sopitas, acesta declaraa: „În calitate de muzicieni, trebuie să luptăm împotriva unor platforme de streaming precum Spotify. În 2007, când am lansat online „In Rainbows”, le-am dat oamenilor posibilitatea să plătească atât cât consideră ei pentru acel album. Artiștii pot face acest lucru și astăzi, pot avea legătură directă cu fanii, pot renunța la intermediari. Nu avem nevoie de platforme ca Spotify. Ne putem descurca singuri, așa că lăsați-ne în pace. Problema este că caeste platforme se bazează pee muzica veche, pe artiștii din vechea generație care văd în aceste platforme posibilitatea de a-și vinde din nou muzica. Trupele vechi, artiștii din vechea generație sunt ținuți în viață de aceste platforme de steaming. Din punctul meu de vedere, acesta nu este mainstream, este mai degrabă ultimul pârț disperat al unui cadavru. Ceea ce se întâmplă de acum înainte este important”.
Neil Young s-a exprimat categoric despre calitatea sunetului de pe platformele de streaming: „Nu am nevoie ca muzica mea să fie devalorizată de cea mai proastă calitate a sunetului din istoria muzicii. Nu mă simt bine să fiu pus în postura de a vinde muzica mea fanilor la o calitate atât de slabă. Nu spun toate acestea din cauza banilor, care oricum sunt prea puțini. Dacă vor găsi o cale să ofere sunet de calitate, poate voi reveni asupra deciziei”.
De fapt, care ar fi concluzia? Casele de discuri vor exista în continuare, dar vor fi obligate să semneze contracte cu mai puțini artiști. Artiștii vor continua să facă muzică, dar doar puțini dintre ei vor reuși să trăiască doar din muzică. Streaming-ul, fie că este gratuit sau plătit, va deveni modalitatea dominantă prin care oamenii consumă muzică, iar acest lucru va afecta serios modul în care banii vor ajunge la casele de discuri și la artiști. În ciuda faptului că vinilul a revenit pe piață, acesta va rămâne un format de nișă. CD-ul va deveni istorie, iar MP3-ul va pierde teren și va dispărea așa cum au făcut-o la vremea lor casetele și minidiscurile. Toate acestea nu înseamnă decât un singur lucru: a trăi din muzica înregistrată va fi din ce în ce mai greu.
Având în vedere că Spotify a intrat recent pe piața din România, voi ce părere aveți?
Articole pe aceeași temă:

Spotify și relația cu muzica: http://andreipartos.ro/spotify-si-relatia-cu-muzica/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here