NUMAI "BUCURII" ?

decembrie 28, 2015

Am un final de an de-a dreptul spectaculos. Din 23 încoace tropăie, aleargă, mută mobile vecina de sus. Nu mai are ore. Administrator fiind îşi permite orice. Am sunat, a răspuns obraznic. Cică sunt nepoţii la ea. Dar orele de somn ale altor copii cum să se rezolve? Şi în clipa asta, când scriu, femeia, sau rudele, trag de mobilă pe gresie. Că aşa le place arhitecţilor de pe vremuri, cu gresie multă. Un bloc mai straniu nu cred că există în Bucureşti. Toate normele se încalcă, nimeni nu se supără, nimeni nu se revoltă. M-aş muta şi mîine dar Radioul e prea aproape ca să comit o astfel de mişcare!
Momentul Crăciunului m-a prins stresat şi obosit. Am avut totuşi energia să fac foto şi filmări cu Juniorul fericit pentru tot ce a găsit sub brad. Nu mai insist pe acest subiect, dar de atunci până azi cere cadouri în fiecare zi. A decis ca în 2016 să nu mai fie decembrie. Nu ştiu de ce, pentru că el e avantajat total. Pe 30.11 e Sf. Andrei, apoi vine ziua lui de naştere, apoi e Sf. Nicolae,apoi Crăciunul, vine Sf. Ştefan şi Anul Nou. E cea mai tare lună pentru el şi el vrea s-o şteargă din calendar !? Trebuie să existe o explicaţie psihanalitică. O caut.
Pe 25, în timp ce alţii se distrau, eu pregăteam emisiunea. Adică am început s-o fac. M-a lăsat hard-ul. Nu brusc, ci pervers. În etape. Am strigat Help!, dar nimeni nu putea veni atunci. Aşa că am improvizat în emisiune cât s-a putut. N-a fost chiar groaznic, iar Marian Stere a fost primit cu drag de numeroşi ascultători. Am avut mici scăpări spre final, dar le-am dres. Nu le spun pentru că poate nu v-aţi prins…Am primit cîteva propuneri de ajutor pentru a repara computerul sîmbătă. Le mulţumesc tuturor!. Am mers pe mâna Dianei care mi-a recomandat un domn cu nume unguresc Csaba, dar şi românesc, Anghel. M-a intrigat numele, l-am sunat, a reacţionat plăcut s-a anunţat pentru a doua zi şi a venit punctual. Un profesionist pasionat. Mă va rezolva cu siguranţă până la capăt. Acum pot scrie, pot face una-alta, dar sigur voi progresa cu sprijinul lui. A salvat tot ce aveam pe hard-disc. Ore multe, timp de poveşti…Cu 10 ani mai tânăr ca mine, dar avem multe repere în comun. Staţi liniştit, o să-l recomand şi pentru alţii!
Cineva (care mă cunoaşte de nişte decenii) m-a cadorisit cu o ironie subtilă la care meditez şi azi. Era o vreme când eram slab, abia mi se vedea umbra pe asfaltul aleilor din Costineşti. Azi mi-a dispărut şi umbra …dintr-o anume fotografie! Nu comentez, dar am apreciat mesajul pentru fineţe!
Am scris ca să aduc blogul la zi, am scris pentru a vă asigura că mă gândesc la voi (adică la toţi cei care mă citesc), am scris pentru că acum pot! Final de an minunat să avem!