N-am mai scris pe blog, pentru că fac destule comentarii pe vlog. Chiar vă invit să revedeți sau să descoperiții edițiile trecute. Azi m-am decis la o scurtă vizită aici pentru notițe la cald.
M-a bucurat să observ că TVR1 are reporteri isteți în țară. În special la Iași, unde o doamnă a realizat un dialog alert cu studenți străini. Cu unul în franceză, cu altul în engleză. A tradus, a fost pe fază. Au mai abordat subiectul studenților străini și tevereurile de la Cluj, Timișoara, Craiova. Era vorba despre cei de la medicină. Numărul e mare, impresia e pozitivă. Era pe 23.01. Se poate și cu știri bune face un program.
M-a durut că prea mulți ”jurnaliști” i-au spus lui Dan Andrei Aldea ”cântăreț”. Și mai mult m-a deranjat când la România TV se vorbea despre o Sorina – manelista, exact cu termenii ”artista” și ”cântăreața”. Aldea a fost orice, dar cântăreț NU! A fost compozitor, producător, multiinstrumentist, textier, creator de geniu, dar nu cântăreț!
OBSESIA DINAMO FĂRĂ LIMITE
O văd la DigiSport, dar o citesc și în GSP. Pe 24.01 era plin. Interviu cu Uhrin, comparații cu FCSB (toate favorabile dinamoviștilor) interviu cu Piscitelli ș.a.m.d. Până și interviul cu Ioan Mărginean (oficial de la Gaz Metan) are titlul legat de Dinamo.
MANAGEMENT PROST
La FCSB rețin doar extrem slabul management al Clubului. Dacă Becali n-a reușit în atâția ani de când se laudă la teve, să asigure un teren de joc valid pentru echipa sa, se vede clar că nu știe ce înseamnă investiții reale pe termen mediu și lung, se pricepe numai la tunuri. FCSB va juca din nou în alt oraș meciurile de ”acasă” pentru că Arena Națională se închide. Șansele la titlu sunt minime în acest context. Abia reveniseră suporterii bucureșteni, abia se adunau 15.000 de oameni la meciuri.
UNIREA ASTA MICĂ…
Eu am crescut cu această Unire, am fost învățați la școală despre această Unire, iar ziua de 24 ianuarie era o Sărbătoare adoptată de regimul comunist, chiar dacă nu se dădea luber. Mie-mi plăcea și place și azi melodia. Compoziția lui Alexandru Adolf Flechtenmacher pe versurile lui Vasile Alexandri. Compozitorul vine dintr-o familie de sași. Numele lui e amintit foarte rar sau deloc.
Am luat de pe Historia.ro câteva informații!
- Entuziasmat de idee unei posibile uniri, după deciziile luate la Paris, Vasile Alecsandri a publicat poezia cu titlul inițial „Hora Unirei”, la 9 iunie 1856, în „Steaua Dunării”, revista lui Mihail Kogălniceanu.
- Alexandru Flechtenmacher, cel care a compus muzica, s-a născut la Iaşi în 1823, unde tatăl său, jurist sas, se stabilise. Dar, în perioada 1853-1858, deci chiar înaintea Unirii din 1859, Alexandru Flechtenmacher locuia şi lucra la Craiova.
- Se pare că prima oară când s-a jucat Hora Unirii a fost, de fapt, la 9 octombrie 1857, cu un an și trei luni înainte de realizarea Unirii de la 1859, în Craiova, unde sentimentul unionist era foarte prezent. Scena a fost imortalizată de pictorul Theodor Aman în lucrarea „Horă a Unirii la Craiova”.
- Alexandru Flechtenmacher avea 36 de ani când prietenul său, Vasile Alecsandri, i-a lăsat nişte versuri pentru care şi-ar fi dorit ca el să găsească o melodie potrivită. Compozitorul s-a aşezat la pian şi, până seara, melodia a fost gata.
- Alexandru Flechtenmacher este considerat primul dirijor al teatrului românesc și autorul primei operete româneşti, „Baba Hârca“, a cărei premieră a avut loc pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Naţional din Iaşi. A fost și director la Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti, instituţie care a devenit ulterior Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.
- „Hora Unirii“ a ajuns imnul Unirii Principatelor Unite începând cu ianuarie 1859 și cea mai cântată melodie a vremii.
- Sanremo, un festival socialist? - februarie 18, 2025
- Klaus Iohannis a demisionat! (10.02.2025) - februarie 10, 2025
- Judecătorii C.C.R. vor bani de medicamente / Provocarea „paracetamol” pe TikTok - februarie 10, 2025
Flechtenmacher, un compozitor interesant si care a explorat folclorul intr-un mod care face aparitia lui Enescu asteptata si logica.