REFLEXE

0
25

Happy Birthday (600 x 397)Am mai scris despre acest aspect al vieţii de pe Facebook. O mai fac ultima oară în scop educativ, apoi renunţ. E o naivitate de-a mea. Sunt nişte oameni pe lista personală. Peste 2000 …Au cerut să fie aici. Eu am acceptat. Pe unii îi cunosc personal, pe alţii nu. Apare acel semnal cu Zilele de naştere, iar eu, în mod reflex, le scriu vorbele tradiţionale. Observ, în timp, că nici 50 % nu răspund!!! E ca şi cum eu te salut şi tu te faci că nu auzi, e ca şi cum eu m-aş fi băgat pe gâtul cuiva. Dai un like şi ai scăpat, n-ai de făcut nimic în plus. Sigur că numărul urărilor acum e mult mai mare decât în viaţa liberă, sigur că acum ni se cuvine totul, căci e virtual. Dar educaţia? Rămâne să mă adaptaz, să mă fac şi eu că nu văd urările altora, sau să mă abţin în a ura ? Nu e o reacţie de orgoliu ci una de neînţelegere a fenoimenului. Unii mulţumesc colectiv tuturor celor care le-au urat. E şi asta o soluţie, dar dacă ei nu-ţi contează ca individualităţi, de ce să-i consideri PRIETENI? Sunt obişnui ca-n blocul meu 50% dintre co-locatari să nu salute, aşa că am impresia că FB e o oglindă a blocului meu! În concluzie: e problema mea, nu a altora. Reflexele bat raţiunea! 

Andrei Partos
Follow me
Ultimele postari ale lui Andrei Partos (vezi toate)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here