Mai multe evenimente la un loc. Pe 13.10 s-a născut Alexandru Andrieș, am avut un Top Sentimental cu Florian Pittiș, am avut o temă de povestiri (Cel mai neplăcut, nefericit concert văzut vreodată”) și trei invitați cu mare priză la public: Stela Enache, Marina Florea și Paul Ciprian Surugiu-Fuego.
Cu ceva ani în urmă ar fi fost greu de imaginat o astfel de echipă, dar iată că Paul a generat un proiect în care cei trei se simt foarte bine. Firește că veți afla și despre primul Festival-concurs național de muzică ușoară „Florin Bogardo” (23-25 noiembrie) care se adresează interpreților între 15 și 30 de ani, veți afla și despre un viitor album al Marinei Florea și turneele pe care le are Fuego în țară. Aproape 6000 de reacții, vizualizări, mesaje, confirmă bucuria celor de acasă privind invitații.Veți auzi cântece inedite, colaborări Stela Enache-Fuego sau Marina Florea-Fuego, dar și unele noutăți din repertoriul lui Fuego, preferințele celor trei cu Isabel Pantoja, ABBA, Cher și alții. Au fost onorate și cereri, au fost și inedite momente live cu Trio Grigoriu (toți trei au fost lansați de George Grigoriu în diverse momente ale istoriei).
Agenda pop rock i-a inclus pe Yves Montand, Paul Simon, Nana Mouskouri, Sammy Hagar, Marie Osmond, Anthrax, Richie Sambora & Orianthi ș.a.
Topul Sentimental e dedicat memoriei lui Moțu Pittiș. Primele clasate au fost cântecele 1. Vinovații fără vină, 2. Ploaia care va veni, 3. Toți suntem puțin luați. Toate interpretate de Pasărea Colibri cu Florian Pittiș solist vocal.
Audio:
Secvențe video + mesaje:
Vicky Bine aţi revenit! Sunt cu voi ca în fiecare săptămână. Am multe teme de făcut… dar trece timpul mai uşor cu emisiunea preferată.
Cristina, metalfan Bună seara! e rândul meu să gătesc în noaptea aceasta, deci cel mai probabil vom muri de foame. Dar dacă e muzică bună, atunci mă bucur! Merită să murim de foame.
Ankka Iorgu Felicitări celor 3 invitaţi! Mulţumesc că i-aţi adus la radio!
Mariana Eu cred că ar fi o lovitură dacă în decembrie, Fuego ar face un concert alături de Ştefan Hruşcă. Sunt aproape sigură că ar fi sold-out la Sala Palatului cel puţin 7 zile.
Patricia, Sao Paolo Aşa… să vă spun care a fost cea mai neplăcută experienţă a mea la un concert. De fapt, nu „cea mai” ci una dintre cele mai neplăcute. În 2014, cred, a fost concert Justin Bieber, aici în Brazilia. Se duceau mulţi din şcoala mea, deci am vrut să merg şi eu… Nah, şi nea Ion că şi el e om. M-am dus. Am avut bilet în Golden Circle. Colegele mele voiau să fie lângă gard. Acolo am ajuns. Spaţiu mare, 40.000 de spectatori. Isterici. Bine, acum veţi spune: uite cine vorbeşte. Corect. Isterică sunt şi eu. Dar şi istericii sunt pe grade, credeţi-mă. În primul rând am fost strivită de gard pentru că cei din spate voiau să ajungă şi ei mai aproape şi uite aşa am fost super strivită acolo. Sigur, am mai fost strivită şi la concerte care mi-au plăcut, cu alţi artişti, dar suporţi altfel situaţia când îţi place. Apoi, ce nu mi-a plăcut deloc a fost faptul că nu am simţit nicio emoţie dinspre artist. Parcă era un vid. Nu transmite. Acelaşi lucru am observat şi când am văzut-o pe Taylor Swift şi pe Lady Gaga şi pe Byonce şi pe Rihanna. Concertul lui Justin Bieber a fost unul dintre cele mai plictisitoare pentru mine.
Corneliu Cel mai prost concert la care am fost: 30 Seconds To Mars de la Bucureşti. Mare plictiseală, slabă trupă live!
Teddi, Londra Una dintre cele mai neplăcute amintiri de la un concert este: ziua în care l-am aşteptat 3 ore şi 17 minute pe Axl „Prima Donna” Rose să vină pe scenă. Aproape că uitasem de ce m-am dus acolo.
Anton, Texas Concertul de la care am plecat după vreo 20 de minute a fost cel al lui Roger Waters. Nu accept să-mi ţină nimeni lecţii!
Marius, metalfan L-am văzut pe Peter Gabriel. Între noi fie vorba, mai mult ştiam despre el decât să-l fi ascultat cu adevărat. Aveam aşa câteva noţiuni vagi. Unchiul meu a luat bilete şi mi-a zis că e musai să merg, că nu trebuie să ratez aşa ceva. M-am dus la Romexpo. Cred că mi-a plăcut preţ de vreo 3 piese apoi… m-am simţit prost (atenţie, nu stânjenit! prost ca noaptea). N-am înţeles nimic. Toată lumea în jurul meu aplauda şi părea fericită, doar eu mă uitam ca viţelul la poarta nouă. Unchiul meu mă întreba din 10 în 10 minute: „Ce zici? nu e fabulos?” Eu zâmbeam, dădeam din cap afirmativ şi speram să se termine mai repede chinul. Efectiv n-am înţeles nimic, parcă nici limba engleză nu o mai pricepeam.
Livia, Manchester Când am ajuns în Anglia, primul concert pe care l-am văzut a fost The Who. Fericită le-am spus părinţilor unde merg, le-am promis că le povestesc. A venit ziua cu pricina, a început concertul. După două piese şi jumătate, Roger Daltrey s-a oprit brusc din cântat şi a părăsit scena. După 15 minute confuze, un organizator a anunţat că „Roger Daltrey s voice has gone cold”, cu alte cuvinte a rămas fără voce, are nevoie de îngrijire medicală, concertul va fi amânat… bla, bla, bla… A fost aşa o mare dezamăgire… Nu m-am mai putut duce când a fost reprogramat…
George, Los Angeles Probabil toţi avem prieteni bine intenţionaţi care până la urmă o dau în bară… Eu am păţit-o. Din cauză faptului că toţi prietenii mei ştiu că îmi place Morrissey, se gândesc automat că îmi place orice e brit rock sau brit pop. Aşa m-am trezit cu o invitaţie de la un amic la un festival la care cânta şi Morrissey. Înaintea lui urcau pe scenă Noel Gallagher, the Cure, James şi alte două trupe obscure din acelaşi gen muzical. După Morrissey cânta U2. Subliniez că nu mi-a plăcut niciodată U2. Fiind artistul preferat acolo, am acceptat invitaţia. Ca de obicei, fac tot posibilul să ajung în faţa scenei. M-am dus devreme, m-am lipit de gard cu gândul să rămân acolo până la finalul concertului lui Morrissey. Zis şi făcut. N-am luat în calcul, însă, că nu-mi plac trupele dinainte. Am stat acolo de la ora 16.00 când a început primul concert până la ora 21.30 când s-a terminat recitalul aşteptat. A fost un adevărat test de rezistenţă. Din jumătate în jumătate de oră mă gândeam să plec, să abandonez tot. Eu reacţionez foarte prost când nu-mi place ceva. Parcă mă doare tot corpul, nu mai pot să gândesc. Noel Gallagher a fost un adevărat chin. După ce s-a terminat şi show-ul the Cure nu mai aveam chef de nimic! Nici din concertul lui Morrissey nu am înţeles nimic. Nici nu mai ştiu cum am ajuns acasă.
Irina Cel mai prost concert la care am fost: Red Hot Chili Peppers la Bucureşti. O trupă umflată cu pompa de presă care nu transmite nimic!
Robby, Reşiţa O amintire neplăcute rămâne: Yngwie Malmsteen la Bucureşti.
Veronica, Cluj L-am adorat pe Demis Roussos toată adolescenţa mea. Am făcut tot posibilul să ajung la concertul de la Bucureşti. Când a sărit CD-ul, a murit ceva în mine…
Simona, metalfan Cel mai prost concert văzut de mine rămâne Motley Crue. I-am văzut la Bucureşti şi mi s-a părut cea mai slabă trupă! După două zile m-am gândit că poate nu au fost într-o zi bună, poate se întâmplat ceva… în fine. Când am ajuns în Belgia m-am dus să îi văd din nou. Ei bine, m-am convins. Chiar e o trupă slabă!
Tudor Poate fi ceva mai prost decât Dylan live cu piese transformate în blues-uri?
Mirela În ultimii ani, David Coverdale lasă o amintire neplăcută de fiecare dată când deschide gura şi cântă în concerte. Păcat!
Emil Am plecat dezamăgit şi confuz de la concertul Manowar. Nu mi-a plăcut deloc şi chiar nu înţeleg cum de mai au public… de la costumele de scenă până la versuri, totul este prost la această trupă!
Cristina, metalfan Când am văzut eu prima dată trupa preferată, Megadeth, eram în faţa scenei, lipită de gardul de protecţie. La un moment dat trebuia să ies, să o sun pe mama, să nu-şi facă griji (aveam noi o înţelegere). Am ieşit şi… am impresia că Mustaine a aşteptat acest moment şi a cântat piesa mea preferată Sweating Bullets. Am plâns două zile că am ratat acel moment.
sursa (pentru audio): Radio România Actualități
- GÂNDURI ADUNATE DE PE FB - septembrie 5, 2024
- MULTUMIRI PRIETENILOR NOȘTRI! - septembrie 1, 2024
- FESTIVALURI, GOLĂNII, BANI, SAU NE FACEM CĂ NU ÎNȚELEGEM? - iulie 16, 2024
