ARTIȘTII PROPUN (ep. 6): ADI MANOLOVICI, muzica și filmele care mi-au schimbat viața

decembrie 27, 2016

Pentru această săptămână am apelat la Adi Manolovici, chitarist, compozitor, profesor de chitară. Puteți afla mai multe despre Adi și activitatea lui profesională pe site-ul oficial: http://manolovici.ro/

Always With Me, Always With You – Joe Satriani

Este una din baladele mele preferate, am ascultat-o pentru prima oara imediat dupa Revolutie, la un post de radio, daca nu ma insel.. Fun Radio ! M-am „indragostit” imediat si am rezonat cu ea…, era o piesa care deja ma captivase, facea parte din mine de parca eu o compusesem ! 🙂 Evident, am cautat partitura ei, am gasit-o cu greu (in acea perioada nu gaseai asa usor partituri), am invatat-o, iar in prezent o am in repertoriul meu si o cant aproape la fiecare concert de-al meu.

Clanul sicilienilor – Ennio Morricone

Tema principala a filmului, scrisa genial de Morricone mi-a ramas in minte de cand eram copil si am vazut la cinematograf filmul. Era prin anii 70 si desi eram un copil, sunetul de dramba, aerul misterios si dramatic al melodiei mi-au ramas adanc in minte. Tin minte ca o fredonam prin casa, imitand sunetul de dramba, iar mama imi tot spunea ca am inceput sa cant din „plombe”, asa cum glumea ea razand de mine cum ma chinui sa interpretez atat linia arpegiata a chitarilor, dramba dar si contrapunctul viorilor ! Dupa 40 de ani, am revazut cu nostalgie filmul facut chiar in anul in care m-am nascut eu, 1969. Este un film care trebuie vazut macar o data in viata. 3 mari actori (Delon, Gabin, Ventura), actori imensi, un story captivant, multa actiune si suspans dar mai ales o muzica geniala sub bagheta lui Morricone !

Principesa – Frank Gambale

Am ascultat prima oara piesa in 2007 sau 2008 cand Gambale a venit la Bucuresti in Club Becker. Desi pub-ul era impropriu pentru un concert de muzica instrumentala de jazz marca Gambale Trio, (prin fata trecand ospatari cu „metru” de bere, sunete de sticla si halbe ciocnite…), am retinut-o din cele 12 -15 piese pe care le-a interpretat maestrul Gambale alaturi de colegii lui. Am cumparat albumul (Natural High) chiar de la Frank, avand ocazia sa si vorbesc cu el. Am remarcat atunci drama prin care trece un mare artist de talia lui, fiind nevoit sa isi vanda singur albumele dupa concert, dintr-o geanta diplomat, pe hol, pe o masa improvizata, alaturi de oamenii care se grabeau sa iasa din sala… Am aflat si ca piesa a fost scrisa la moartea mamei sale… Piesa, o capodopera, dupa parerea mea este chintesenta dragostei pe care o poarta fiecare copil mamei sale !

https://www.youtube.com/watch?v=2K1QXYEwvcU

Hey Joe – Jimi Hendrix

Este prima piesa pe care am ascultat-o cu Hendrix inca din anii 70, pe vremea cand vinilurile erau la mare cautare. Tin minte ca am inregistrat-o de pe vinil pe banda de magnetofon la viteza 19, am redat-o la viteza 9 si am incepaut sa scot frazele muzicale importante. As remarca, pe langa frazele chitarii absolut geniale, si corul feminin bine punctat, ca o incantatie care amplifica starea de revolta dar si de tragism a piesei. Pentru mine Hendrix a insemnat aceea libertate de gandire si mai ales improvizatia dusa la extrem. Imi pare rau ca nu a trait mai mult, poate in clipa de fata piata muzicala era alta….

Din nou acasa – Sfinx

Una din capodoperele lui Dan Andrei Aldea si a trupei Sfinx !
Sunetul chitarii cu putin chorus, acele reversuri pe intro, la acea vreme erau chiar inovatoare ! Break-urile de toba dar sincopatiile tobei din solo-ul de clape, parcursul armonic genial, amintind parca de trupa Genesis, contrapunctul de horn, suflatori synth(brass) si nu in ultimul rand vocea suava si versurile lui St. O. Iosif fac din aceasta piesa una din preferintele mele in materie de Sfinx si Aldea!

Matrix este filmul care m-a marcat enorm si asta pentru simplu fapt ca in perioada 1997-1998 lucram la un album instrumental pe care l-am numit „Virtual Dreams” si care avea aproape acelasi story ca si filmul vazut ulterior pe ecrane. Evident am avut un soc, era ca si cum cineva iti furase ideea si o scosese inaintea ta pe piata, tu neavand la aceea data resursele sa lansezi un album conceptual. Premonitie, deja-vu ? Numiti-o cum vreti, cert este ca am renuntat atunci la album, desi era in lucru, iar o parte din piese le-am reorientat intr-un alt context pe albumul meu Seven pe care l-am lansat in 2005. Ideea inca exista, parte din piesele de atunci le am inregistrate, la unele am partiturile si stimele, iar in viitorul apropiat le voi relansa cu acelasi titlu de atunci. Pana la urma, nu conteaza cine a fost primul ci doar ce ramane pentru mostenirea muzicala a viitoarelor generatii !
Matrix ramane un film care trebuie vazut !