CUM E CU ATENŢIILE LA MEDICI?

august 19, 2015

Se foloseşte termenul de „mită” fără a i se cunoaşte sensurile, implicaţiile. Se foloseşte termenul de cartier sau de interlopi de „şpagă” tot fără a se cunoaşte sensul. Sigur că e şi vina presei audio-vizuale. Se confundă domeniile: adminsitraţia publică inclusiv poliţia rutieră, restaurantul, frizerul, service auto…Dacă tot se iau termeni cu împrumut mai corect ar fi „ciubuc”…Dacă un pacient e mulţumit şi face un cadou unui medic (obiecte, flori sau bani) nu poate fi considerat nici mită, nici şpagă. Dacă medicul are o atitudine dură, neimplicată până-i dai un plic, atunci vorbim de servicii condiţionate şi e grav. Şi nu e vorba numai despre intervenţii chirurgicale, ci şi despre consultaţii simple, sau internări. Oricât ar creşte salariile medicilor (ceea ce nu cred că se va întâmpla) recunoştinţa nu poate fi confundată cu forme ilegale. Ministrul sau Ponta sugerau că şi aceste „atenţii” să fie fiscalizate! Hai măi, şmecherilor! Adică o cutie cu bomboane, un tort, o sticlă de şampanie sau whiskey să le impozitaţi? Va trebui să dăm declaraţii şi noi, pacienţii ,ca să justificăm de unde aveam banii? Cum ar trebui să fie? Clar şi simplu. Salarii de nivel european, prestaţii de nivel european, cu condiţii şi aparatură de nivel european. Interdicţia absolută de a da atenţii înainte sau după actul medical, poate fi impusă abia atunci. * Vorbesc din experienţă personală. Vrei să te operezi. Întrebi cât te costă. Nu-ţi spune nimeni nimic clar. Chiar dacă eşti asigurat. Afli cât e anestezistul, cât e asistenta, cât e medicul. Ei bine, astfel de tarife trebuie să fie transparente dacă medicii vor respect. Afişate! Nu să întrebi prin culise, pe holuri de spital…e normal să ştii câţi bani îţi trebuie pentru o intervenţie, nu să alergi ca disperatul că te lasă ăia fără anestezie, sau necusut!
Medicii meritau cel puţin dublarea salariilor, nu parlamentarii şi preşedintele! Ştiu că vor sări şi alţi bugetari, ştiu că şi profesorii au un rol esenţial în viaţa societăţii, dar nicio profesie nu lucrează direct cu vieţile noastre, nicio profesie nu te obligă să înveţi atâţia ani, nicio profesie nu impune atâtea privaţiuni. Ştiu, nu te obligă nimeni să te faci medic. So what? Să nu-i mai avem sau să-i stimulăm să înveţe, să fie la zi permanent, să fie perfecţi pentru noi?