ANDREI PARTOS: Absolut. Dar asta nu inseamna ca daca ma supara cineva nu sunt rau, cum eram si inainte, nu inseamna ca daca ma calca cineva pe coada nu reactionez. Am ramas si cel care eram, dar sunt si altcineva, cineva care era in mine.
ANDREI PARTOS: Sa stii ca nici nu sunt nemuritor, si nici cu rezerve nelimitate, asa ca am cel putin doua argumente serioase obiective, sa refuz. Si pe langa cele obiective, este si aceasta responsabilitate pe care mi-am asumat-o. Pentru ca eu mi-am asumat responsabilitatea acestei intamplari, si atunci inseamna ca restul nu mai conteaza. Conteaza ce simt pentru Violeta si pentru copilul nostru. A, daca vrei sa ma intrebi daca ma mai uit dupa gagici, atunci raspund ca a ramas un simplu reflex. Doar atat.
ANDREI PARTOS: Nu stiu, nu cred! Oricum, eu nu fac ceva ostentativ, adica, uite, mi-am propus la 62 de ani sa devin baiat cuminte. Tu asta vrei sa afli?
ANDREI PARTOS: Nu ma pot mandri cu o astfel de reputatie. Pentru mine realmente nu a fost niciodata un scop in sine. Daca s-a intamplat, s-a intamplat asa, dar eu nu mi-am propus niciodata sa am palmares… Aveam un amic, care tinea un caietel si nota numele tuturor femeilor, isi propusese el, ca inainte sa plece definitiv din Romania, sa aiba 1000 de femei. Eu sunt chiar opusul lui, eu chiar nu imi doream sa fie cunoscuta viata mea intima… E adevarat ca am declarat si nu retractez, ca, structural, nu sunt monogam si ca barbatii, in general, nu sunt monogami, cum nici femeile nu cred ca sunt. La ele, prin aparitia maternitatii, lucrurile se modifica destul de consistent, cel putin pentru o vreme. Deci ideea asta de monogamie nu prea functioneaza in zona urbana. Acum am ajuns la un alt grad, la un nivel superior, pe langa faptul ca exista o curba (usor descendenta, ca sa fiu amabil cu mine) fireasca a posibilitatilor fiziologice si psihologice, exista si un mental matur care m-a facut, acum, sa profit de acest moment. Daca il prindeam acum 10 ani, probabil ca as fi zis atunci „Gata, m-am oprit! Cautarile mele s-au oprit aici!”
Marea Dragoste / Tango: Ai si un baiat mare, de 34 de ani, care locuieste cu mama lui in Suedia. El stie ca are un fratior?
ANDREI PARTOS: Da, stie, l-am anuntat, nu comunicam prea mult, dar aici chiar nu mai e vina mea. L-am anuntat pe Facebook, asa comunica parintii cu copiii in anumite situatii si mi-a raspuns „Felicitari, sa fiti fericiti!” Nu a scris niciun cuvant sa intrebe mai mult, nu s-a manifestat ca ar vrea sa vada cum arata, nimic. E o raceala suedeza.
Marea Dragoste / Tango: Dar are viata lui, e casatorit, are copii?
ANDREI PARTOS: Nu, nu are, asta am spus si eu, mai mult in gluma: Bai, daca nu ma face fiul meu bunic, (ca eu imi doream), atunci ma fac singur tata! Ca existau cele doua variante. Dupa calculul meu as fi putut sa fiu si strabunic, dar nu am fost si atunci am zis ca ceva trebuie sa se intample si in zona asta, tocmai pentru ce spuneam, sa se inchida un cerc al existentei. Initial am ezitat, iar pe urma am spus-o direct si prieteneste: ai un frate mai mic, il cheama ca pe tine…
Marea Dragoste / Tango: Pe baiatul tau cel mare il cheama tot Andrei?!
ANDREI PARTOS: Da, doar Andrei. Suntem lipsiti de imaginatie, tata a fost Andrei, eu sunt Andrei Eugen, iar in cazul de acum e Andrei Stefan, pentru ca pe Violeta o mai cheama si Stefana, iar pe tatal ei il cheama Stefan. Si atunci un Andrei Stefan s-a potrivit in familiile noastre. Si am zis ca daca tot nu am parte de Andrei din Suedia, macar am parte de Andrei din Romania. Si oricum e ultimul Partos in ordinea aparitiilor pe teren, adica alt Partos nu exista. Daca cel mare nu face copii, asta e.
Marea Dragoste / Tango: Dar si pe baiatul cel mare il cheama Partos, nu? Si-a pastrat numele.
ANDREI PARTOS: Da, da, el apare pe Facebook André Partos, corespondeaza cu lumea in suedeza, are o prietena romanca, care traieste si ea in Suedia. E foarte calculat, cum sunt nordicii, in general, si probabil ca si-au planificat „Facem asa cu casa, facem asa cu masa, mergem acum in Barcelona, mergem acum la Londra si in anul cutare, la ora cutare, la secunda cutare, facem copilul”. (rade)
Marea Dragoste / Tango: Deci nu seamana deloc cu ce faci tu, cu viata ta.
ANDREI PARTOS: Nu, cu nimic, suntem total opusi. El e nascut pe 10 aprilie, e Berbec, e capos si ambitios si probabil si orgolios, ca altfel, probabil ca relatia noastra ar fi functionat cat de cat. Nu stiu ce i-a spus mama lui, dar e pacat. Si la asta m-am referit cand ti-am zis ca am analizat toate datele in ceea ce priveste situatia de acum, m-am gandit ce a patit si ce s-a intamplat cu el acolo, ca acel copil a crescut si fara mine, si fara mama lui, mai mult cu bunicii, cu parintii mei, pana la 12 ani, cand a plecat in Suedia si a fost crescut, probabil, cu ideea ca tatal nu exista, ceea ce e foarte rau. Mai bine sa existe pana la urma si sa dispara ca asa vrea natura, decat sa ti se spuna ca nu exista, sau sa afli numai aspecte negative despre el…
Marea Dragoste / Tango: Inseamna ca fosta ta sotie era suparata pe tine.
ANDREI PARTOS: Da, trebuia sa banuiesc ca o sa spui asta. Da, era suparata. Am divortat din vina ambelor parti. Si eu eram suparat pe ea, daca tot e sa punem problema asa. A fost o relatie de iubire pasionala, care s-a rupt la un moment dat, aveam 28 de ani cand ne-am luat si am divortat dupa 9 ani
Marea Dragoste / Tango: Deci de cati ani esti necasatorit?
ANDREI PARTOS:. De 27 de ani.
Marea Dragoste / Tango: Si in toata perioada asta ti-a trecut prin cap sa te mai casatoresti?
ANDREI PARTOS: Cred ca o singura data, dar mi-a trecut repede. As putea spune ca din tot ce am vazut, la televizor, prieteni, anturaj, cunoscuti sau necunoscuti, casatoria nu mai are semnificatia pe care o avea candva. Poti fi impreuna cu cineva, cu persoana iubita, o viata intreaga si nu are nicio importanta daca esti casatorit sau nu. Daca relatia se rupe, se rupe, daca rezista, rezista, dar nu pentru ca ai hartia aia. Cel putin asa simt eu.
Marea Dragoste / Tango: Deci nu ai planuri de casatorie.
ANDREI PARTOS: Nu, acum chiar nu am, important e sa functioneze relatia. Noi nu am avut discutia asta, nu a fost un subiect care sa ne preocupe. Noi stam impreuna, acum, cu ajutorul statului, vom avea si casa incalzita, ca se face reabilitarea termica (rade)… se poate si asa. Vad si din ce scrii tu, si din ce scrie Simona Catrina, si alta lume, care chiar analizeaza relatiile, casatoria nu mai are semnificatia pe care o avea pe vremea parintilor. Oricum, si parintii mei au fost amandoi de doua ori casatoriti. Nu stiu multe amanunte, nu au avut copii din prima casnicie, ne-au avut pe noi din a doua. Niciodata nu au vorbit urat, cu resentimente despre predecesori, ba dimpotriva, mama stia foarte multe lucruri despre fosta sotie a lui tata si invers, deci era o chestie normala. Gandeste-te ca e vorba de oameni care traiau in anii 30, 40, 50. Si oamenii aia au divortat, nu a fost nicio problema, de ce acum e atat de incrancenat totul? Vezi fiecare ac, fiecare ata se pune in discutie, divorteaza Oana Zavoranu: 150 de emisiuni. Divorteaza Iri de Moni, 250 de emisiuni… Eu zic ca nu e normal. Inseamna ca relatia nu mai are nuanta aceea de sfintenie a relatiei intime dintre doi oameni, trebuie sa fie mereu inca cineva care sa se uite la noi ca sa ne certifice. Si e ceva patologic in nevoia asta. De ce simtim noi nevoia sa fie mereu niste reflectoare? Cum stau eu acum, de vorba cu tine, si eu sunt intr-o situatie semipatologica: de ce sa se uite cineva la tine ca esti sau nu fericit? E o traire interna autentica sau nu?
Marea Dragoste / Tango: Stii de ce? Ca sa dai speranta si altor oameni. Pentru ca foarte multi nu mai cred in sansa la o noua iubire, la o noua viata, la o rasturnare fericita de soarta. Eu de aceea vorbesc despre asemenea cazuri.
ANDREI PARTOS: E usor mesianic ce spui… Da, e adevarat, daca asta e miza, atunci e corect si daca ce faceti voi acolo cu spatiul acela special in care povestiti lucruri frumoase, atunci chiar sta in picioare un asemenea demers, dar, de exemplu, am citit un text, o pastila foarte simpatica legata de divort, cred ca Simona a povestit, cu Pascu care prin divort ramanea Pascu si ea era tot Pascu, numele de fata… A ajuns mai importanta intalnirea cu 50-100 de oameni care vin la nunta si cu alti 50-100 care vin la botez decat ce se intampla intre cei doi, intre patru ochi. Si eu cred ca nu e bine ce se intampla. Nici atunci cand am facut-o nu am fost innebunit sa se intample, dar atunci, in 1976, era important si buletinul de Bucuresti, care conta pentru viitoarea cariera, asa ca ne-am luat si pentru asta. Eu eram bucurestean, ea de la Brasov, unde m-am nascut si eu. Acum am trecut pe Dunare, pentru ca Violeta e nascuta la Braila.
Marea Dragoste / Tango: A, deci nu e din Bucuresti.
ANDREI PARTOS: Acum e din Bucuresti, de 20 de ani. Mi-am zis: De la munte la Dunare e un traseu interesant, cu final fericit… Am ramas si cu initialele nepatate, adica Bucuresti, Brasov, Braila…