MALMSTEEN ŞI COMENTATORII

0
62

Yngwie Malmsteen 2015
Galerie foto de Luciana Gingăraşu (click aici!)

N-aş fi scris cronică de concert pentru că avem una corectă şi diversă pe site. A scris Iulia impresii personale (click aici). A adunat opinii de la oameni de muzică. Unele entuziaste, altele critice. Aşa este normal. Aşa e corect. Au fost cam 3000 de oameni care s-au bucurat. Am fost printre ei, am aplaudat, am cerut şi bis cum au făcut unii dintre cei prezenţi (alţii erau deja în stradă). Mi-am cumpărat şi tricou ca amintire („This Way, the fans have a memory of the date that they attended the show” – Yngwie Malmsteen, semn de imensă modestie!). Nu-mi plac fanaticii care îi taxează pe cei care-şi permit să nu simtă ca ei, să nu audă ca ei. Indiferent de vârste şi pregătiri, avem acest drept de a ne raporta la experienţa proprie. Da, îl difuzam pe Malmsteen în anii 80 când mulţi dintre admiratorii de azi nici nu se născuseră. Mi-a plăcut şi-mi place. Mi-a plăcut şi faptul că Nuţu Olteanu, care i-a citit autobiografia în suedeză, mi-a vorbit cu mare admiraţie despre el. Am mare încredere în Nuţu la capitolul chitarişti. Concertul în sine a fost bun. Sunetul n-a fost cel dorit, având în vedere ce s-a pus pe scenă. Glumea Vali Rotari că pot fi şi cutii de Marshall goale, care dau bine acolo. Asta nu înseamnă că a fost execrabil.N-a fost curat. M-a deranjat reglajul microfoanelor. Nici când se vorbea, nici când se cânta nu era în regulă 100%.  Repertoriul a fost ales inteligent, valabil pentru o primă vizită în România. Malmsteen a avut o atitudine egală cu sine. Cu fiţele despre care am tot citit în presă. Tentativa de a opri concertul pentru că un spectator cu telefon mobil (mai erau alţi 500 în sală) era lângă scenă mi s-a părut jenantă, dar neimportantă. Ar fi devenit grav, dacă se oprea din cântat. Basistul făcea semne disperate spre pupitrul de sunet să se tragă calea, că Maestro e deranjat. A mai fost şi momentul comic, fără legătură cu artiştii, când a intrat pe scenă în plină cântare o tanti care a şters cu mopul scena, acolo unde maşina de ceaţă a generat oarece inconveniente. O fandare pe suprafaţa umedă putea duce la accident.
 
S-a tot scris despre public cald. Da, au fost oameni care au venit să vadă o supervedetă mondială a rock-ului, un chitarist de superclasă, un virtuoz adevărat. Nu toţi erau fani, dar erau doritori să-l vadă pe scenă. Publicul a fost în mare parte avizat. Trupe, oameni de muzică, ascultători, colecţionari de discuri… Au fost şi momente penibile când la solo-ul acustic, la momente de fineţe, de subtilitate, când încercai să nu respiri ca să prinzi tot, câte un dement striga ceva gen „bine bă!” sau se aplauda în plină solistică stricând momentul…Mulţi artişti anunţă titlurile pieselor, ba chiar şi anii de apariţie, Malmsteen ştia (presupunea) că are doar cunoscători în sală. Nu spun că a procedat bine sau nu…Am citit pe site-ul lui că vrea să revină. Înseamnă că doar aparent era nervos şi a refuzat orice contact cu lumea. N-am de unde să ştiu că e veridică declaraţia. Acolo scrie că a fost o sală sold-out, ceea ce nu-i adevărat!
 
Răzvan Lapi Lupu
Răzvan Lapi Lupu

Subiective de tot. Am sperat să avem parte de un interviu, fie şi telefonic. Cei de la German Quality Entertainment s-au străduit, dar nu s-a putut. Am aflat că a fost unul singur cu RockFM. Partenerii media au prioritate. Noi am promovat concertul în fiecare ediţie, am difuzat piese, nu spoturi, de la data apariţiei primului comunicat până în ultima săptămână înainte de 13 mai… Am obţinut o fotografie cu Maestro alături de Iulia Radu. E bine şi atât. Nu confund omul cu arta lui. Malmsteen nu mi-a trasmis nimic emoţional, dar m-a convins că e un virtuoz de excepţie, care trebuie văzut. Unii s-au supărat când s-a spus că Malmsteen nu transmite. E o chestiune absolut subiectivă. Dacă mie Satriani îmi comunică ceva, dar Steve Vai n-o face, nu înseamnă că am un handicap. Dacă mie-mi place cum transmite Bonamassa, dar nu leşin la Michael Angelo Batio, e problema mea.Dacă l-ai ascultat pe CD cu numeroşi vocali de valoare, e firesc să nu fii încântat când vine cu unul mediu, sonorizat tot mediu.  Chiar şi Răzvan Lapi Lupu afirmă că n-au fost condiţii  tehnice excelente. Nu-i treaba mea. Să fie condiţii excelente. Oamenii plătesc pentru asta. Nu mă deranjează dacă omul cântă consecvent cu sine, nu e obligat să se schimbe. Mai era unul care considera că Malmsteen face un gest nobil folosind uneori şi solişti vocali. Da, face foarte bine. Foloseşte şi suprapuneri cu înregistrări realizate cu orchestră simfonică. Folosea şi Micheal Jackson suprapuneri de acest gen încă din anii 90. Dacă e util show-ului, e foarte bine. Dar lasă-mă să observ. Nu-mi plac lecţiile acelea miloage cu ploconeala în faţa marilor nume. De ce n-o faceţi mereu? Sau numai la cel care vă place vouă trebuie să avem respect? E un domn de 52 de ani cu atitudini de puşti răsfăţat. A scris cineva că în lume nu prea are public. Altcineva a relatat cum şi-a gonit spectatorii. Sunt opinii valabile de la oameni care l-au văzut pe Malmsteen de cel puţin 2-3 ori. Au făcut-o pentru că le place. De-a lungul anilor am adunat aproape toate albumele sale. Nu era încă perioada cu descărcatul de pe net…Este un inventator, un creator, unul dintre primii care a adaptat simfonicul la chitara electrică într-un mod spectaculos. Dar trebuie să ştiţi că Dan Andrei Aldea scotea sunet de vioară din chitară încă din 1970! Bach şi Paganini ajung la publicul de rock şi e minunat. Shred-ul are diverşi promotori. Clasamentele sunt multe şi diverse. Malmsteen apare într-unele printre primii 10 în altele nu apare deloc. Este dovada că gusturile au o diversitate nebănuită.
 
Trooper
Coiotu (Trooper)

Au fost şi cronici agresive la adresa celor care şi-au permis să nu admire, să nu laude. Cu trimiteri la opinii publicate de noi aici. Una e postată chiar pe acest site. Unul care seamănă cu Malmsteen ca structura psihică, cu Ego supradimensionat,  unul care crede că trimiţând lumea muzicală românească în derizoriu, ba chiar în budă, poate spune orice. Sunt destui ca el, destui care nu înţeleg nimic din relaţia unui artist cu publicul. Şi Dylan a fost criticat dur pentru că e rece cu publicul. Unii au plecat de la concertul de la Zone Arena (erau artişti români, sau poate era şi nenea ăsta nervos), alţii l-au criticat pe Eric Clapton pentru că nu ne-a pupat de 10 ori. Nu asta e problema, „specialistule”. Malmsteen putea să facă orice. Nimeni n-a comentat cântarea lui, nimeni nu şi-a permis s-o facă tocmai din RESPECTUL, pe care-l invoci. Avem dreptul toţi să fim entuziaşti sau reţinuţi după orice concert. Chiar şi după Malmsteen. Oameni ca tine pot merge la 1000 de concerte, tot aşa veţi rămâne. Nu se lipeşte nimic de voi. Liste de vizionări, lăudăroşenie ieftină care ţine la unii potenţiali cititori… Ai scris mai mult despre cei care şi-au permis să comenteze decât despre Idolul tău.  Eu sunt nevoit s-o fac pentru a-i lămuri pe tinerii mei prieteni că pot da peste specimene ca tine, dar să nu le ia în seamă. Tinerii s-au exprimat deschis şi fără cenzură. Unora le-a plăcut, altora nu. Asta nu acceptă un fanatic arogant. Trooper şi-a făcut datoria în condiţiile jenante care i s-au oferit. Niciun minut de probă de sunet!  Organizatorii apelează la acest grup, nu invers. A fost o vreme când orice concert rock avea Iris în deschidere. E problema promotorilor locali care n-au imaginaţie. Pentru a lămuri puţin nuanţele, iată opiniile altora, specialişti în rock, în chitarişti din diverse locuri ceva mai avizate din întreaga lume. Sugerez să dăm mai puţine lecţii şi să ascultăm mai multă muzică. Dacă un artist e egomaniac, nu e obligatoriu ca şi publicul lui să fie ca atare!
 
Aşa ar trebui să reacţioneze toţi cei vizaţi de critici nefondate, de atacuri viscerale, ascunse sub masca „specialistului” a toate ştiutor.
Textul este preluat de pe pagina de Facebook a formaţiei Trooper:
 
Am stat mult sa ma gandesc daca sa scriu acest mesaj sau nu. In final mi-am spus ca nu este o idee rea. Inevitabil, in urma concertului alaturi de Yngwie Malmsteen s-au gasit 1-2 jegosi care sa comenteze aiurea fara sa ceara detalii, fara sa intrebe in stanga sau in dreapta, fara nimic.
Punctual:
1. Trooper a cantat in deschidere pentru ca a acceptat invitatia organizatorilor. Malmsteen a ales trupa. Personal. Asa se intampla la cantarile mari. Dar tu nu ai de unde sa stii lucrurile astea, pentru ca in Silver Church nu este asa.
2. Trooper nu se agita sa cante alaturi de nimeni. Suna telefonul. Din fericire, exista oameni care constientizeaza mai bine ce se intampla pe aici. Daca Bruce Dickinson personal a ales Trooper, daca Klaus Maine a ales Trooper, daca Nazareth au ales Trooper… probabil ca sunt cretini cu totii. Stiu ca intre voi, mici frustrati si inutili, se aude ca trebuie sa platesti ca sa canti. Nu am facut asta niciodata. Nu avem de ce.
3. In deschiderea concertului Malmsteen NU am avut voie sa facem probe de sunet, NU am avut voie sa folosim monitoarele, NU am avut voie sa folosim luminile, fumul, sau sa mergem pe buza scenei. Au fost cerintele lui Malmsteen. Daca se intampla altfel, Malmsteen a amenintat ca pleaca la aeroport. Asa ca, draga boule, poate reusesti sa-ti explici cateve lucruri. Cate gasti crezi ca faceau fata in conditiile astea?
4. In ceea ce priveste potrivirea stilistica, nu am ce sa discut. Aici trebuie sa mai asculti cateva biblioteci de muzica pentru a putea purta o discutie. Poate tu ai fost atent doar la baladele chitaristului.
5. Am vazut ca a fost din nou adusa in discutie legatura mea cu Rock FM. Repet: la Rock FM nu se difuzeaza Trooper. Cred ca aici se opreste si discutia asta.
6. De 20 de ani am facut ce am simtit cu Trooper. La concertul aniversar am vazut cata lume rezoneaza cu noi. Tu ai sa ramai mereu penibilul cu bere in mana care se uita spre scena pitit dupa doua boxe. Amice, este greu sa te lupti cu statuile. Ti-am mai povestit eu
7. Despre concertul Malmsteen nu vreau sa vorbesc… desi il mai vazusem si inainte de acest concert. L-am vazut prin alte tari cu public de 30.000 de oameni. Dar nu vreau sa-ti stric tie bucuria de a cunoaste totul despre tot.
8. Ceea ce faceti voi nu este jurnalism. Este o forma de a exprima frustrari in spatiul public. Norocul mare este ca foarte putini intra pe paginile voastre. Cronicile si parerile nu se scriu nici pe terenul de fotbal, nici prin baruri, nici cu ochii umflati de ura. Incearcati sa zambiti. Sunt sanse mari sa vedeti lumea altfel.
Cu prietenie,
Coiotu’
 
O altă părere vine de la un alt Artist, pe care-l respect, un chitarist cu experienţă, un mergător la concerte. Nu înţeleg de ce s-a stârnit acest val de comentarii pro şi contra, dar mă amuză. Până la venirea în România n-am citit, n-am auzit trimiteri la Malmsteen, cu excepţia propriilor materiale sau difuzări în emisiune. Accept şi opiniile lui Rareş, cu precizarea că unii mari au pus şi păpuşi gonflabile, alţii au pus monştrii pe scenă sau tunuri. Şi s-a comentat. Eu am trăit şi-n anii 60-80 şi înţeleg ţinutele, pletele, fiţele. Nu toţi percepem identic. Faptul că Iulia a cules opinii e foarte corect. Am adăugat altele din mers, pe măsură ce ele au apărut. Asta înseamnă, în mintea mea echidistanţă. Nu poţi cere, pretinde ca alţii care ascultă, care circulă prin lume, care aduc chitarişti de valoare în România (mă refer aici la Corrado) să gândească aşa cum vrei tu. Nu cred că cineva a minţit. Cred că atât unii cât şi alţii exagerează într-un subiectivism evident. Citiţi mai jos reacţia la care mă refer.
 
rares totuRareş Totu (pe FB, pe pagina mea): „Nu am putut comenta la vremea respectiva pe site, fiindca de pe mobil nu merge capcha, iar calculator nu aveam, fiind in turneu cu Cristi Minculescu….un singur lucru nu inteleg: De ce poarta unii grija numarului de Marshalluri de pe scena si care e raportul dintre amplificatoarele cuplate si cele care sunt doar de design..e un decor ca oricare altul, si ma intreb, daca ar fi cerut doua mese si o veioza sau 17 femei gonflabile si o capra priponita, atunci nu mai era ingamfat si egocentrist, sau cum?…Ceea ce nu intelege aproape nimeni despre YJ Malmsteen este ca el e un artist si un produs al anilor 80, cand artistii erau „larger than life”, adica niste eroi de pus pe piedestal…. pe vremea aceea nimanui nu i se parea superfluu modul in care se imbracau sau se purtau acei artisti, YJM nu facea pe atunci nota discordanta in comportament, de abia in anii 90 au aparut cei cu conceptul de „baietii din garajul de alaturi” care sunt niste oameni simpli de pe strada care fac muzica fara studii, fara virtuozitate si fara a pune prea mare accent pe stiinta de a canta la instrumente…. ei nu umbla in camasi cu volane si pantaloni de piele ca cei din anii 80, ci in flanele in carouri si blugi si pantofi de sport, pentru a da impresia unui oarecare de pe strada… din pacate, majoritatea asa si canta, ca un oarecare de pe strada…. Revenind la concertul de la Bucuresti si la cronica Iuliei (de altfel buna si obiectiva, insa venind de la cineva care nu a prins fenomenul 80 la vremea lui), singurul lucru care m-a deranjat a fost ca a apelat la opiniile unor oameni care nu aveau de ce sa isi expuna parerea pe site-ul cu profil nepartinitor al Psihologului Muzical…. pentru ca din aproape toate parerile alea transpira o mare frustrare romaneasca (sau italieneasca, dupa caz). Intervievatii se folosesc de aceasta posibilitate pentru a mai emite o parere romaneasca de specialist, pentru ca, nu-i asa, cartea de identitate romaneasca ne face automat detinatori ai adevarului absolut in fotbal, politica si muzica….. si ca sa triumfe acest adevar absolut pe care il detine fiecare e permis sa apeleze la minciuna, ca sa intareasca ceea ce are de spus…. Despre sunet, ideea e ca organizatorii au ales instalatia si sunetistul…. YJM s-a aratat impacat la probe, iar parerea mea e ca a sunat decent, chiar daca era loc de mai bine. In nici un caz nu a sunat „execrabil”, si m-am plimbat prin sala suficient ca sa imi fac o parere. Probabil ca unii se asteptau sa sune precum un DVD sau BluRay mixat si masterizat…
Incidentul cu fotografa amatoare care insista sa-i bage blitzul in ochi nu-l comentez, fiindca nu pot fi nepartinitor aici, fac parte din categoria celor care injura printre dinti cand i se baga blitzul in ochi din public.
Cat despre Trooper, imi pare rau ca raspunsul lor , pe care l-ai dat si tu mai departe contine o serie de neadevaruri, practic aceleasi pe care le folosesc si altii pentru a-si intari detinerea adevarului absolut. Nu intru in partea cum suna telefonul si cum sunt alesi ei strict pe merit de catre artistii care vin de afara, dar pot sa va spun ca niste probe au facut (desigur nu cat ar fi vrut ei, ca YJM a ajuns pe la ora 14 la probe si nu s-a dat jos pana nu a fost cat de cat multumit), pot sa va spun ca au folosit monitoarele, si pot sa va spun ca ceva lumini au avut, dar asta a vazut oricine a fost la concert…. ca nu au putut folosi fumul sau ca nu au avut voie sa mearga in buza scenei, pai de aia au fost trupa de deschidere… cand vor fi headlineri, vor interzice la randul lor trupei de deschidere cam aceleasi chestii….
In incheiere, vreau sa relatez o scurta istorioara absolut relevanta…. nu o sa dau nume, fiindca nu am acceptul pentru asta, dar numele nu e important aici.
Acum vreo 7-8 ani, intr-un oras mediu de provincie din Ardeal era un baiat care canta tare bine la chitara… si repede si bine, genul guitar hero…. dandu-si seama ca vrea sa devina muzician, si-a facut desaga si a plecat la Budapesta. In scurt timp baiatul a devenit cunoscut si a ajuns chitaristul unei trupe legendare de acolo, bucurand mii de fani cu cantatul sau. La un moment dat si-a dat seama ca vrea mai mult, si a parasit trupa, preferand sa castige mai putin sau deloc, dar sa isi urmeze visul de guitar hero. Pentru acest pas are tot respectul meu. A integistrat un album solo, alaturi de un tobosar legendar care bate pe majoritatea albumelor de guitar heroes din anii 80 (Paul Gilbert, Greg Howe, Marty Friedman, etc etc)
Nu suntem prieteni, nici macar amici…. ne cunoastem din vedere, el stie cine sunt eu, eu stiu cine e el. Acum cateva zile ma abordeaza (pentru prima oara ) pe FB, isi cere scuze ca ma deranjeaza, si ma intreaba daca YJM a avut o zi proasta sau nu s-a simtit bine la Bucuresti….. I-am raspuns ca a fost absolut ok si ca a cantat la fel de bine cum il mai vazusem in 2003 si 2005….dupa un minut de liniste mi-a scris „stii, eu cand am plecat din orasul meu, am avut de ales: Bucuresti sau Budapesta…. citind aceste pareri aici pe FB, nu pot decat sa ma bucur ca am ales Budapesta…..”

 
 
În Top 100 Greatest Guitarists Of All Time publicat de revista americană Rolling Stone (Malmsteen nu a fost inclus). Aveţi mai jos top 5:
1. Jimi Hendrix
2. Eric Clapton
3. Jimmy Page
4. Keith Richards
5. Jeff Beck
 
Găsiţi clasamentul în întregime aici:
http://www.rollingstone.com/music/lists/100-greatest-guitarists-20111123/eric-clapton-20111122
 
 
Music Radar a publicat Top 20 Greatest Shred Guitarists Of All Time (Malmsteen e pe locul 7):
 
1. Al Di Meola
2. John Petrucci
3. Steve Vai
4. Ron Thal
5. Paul Gilbert
 
Găsiţi topul în întregime aici:
http://www.musicradar.com/news/guitars/the-20-greatest-shred-guitarists-of-all-time-461030/2
 
 
VH1 a difuzat Top Most Influential Metal Guitarists Of The Modern Era:
 
1. Dimebag Darrell – Pantera, Damageplan
2. Fredrik Thordendal & Mårtin Hagström – Meshuggah
3. Brian “Head” Welch & James “Munky” Shaffer – Korn
4. Jeff Loomis – Nevermore, Conquering Dystopia, Arch Enemy
5. Slash – Guns N Roses, Velvet Revolver, Slash
 
Găsiţi topul în întregime aici:
http://www.vh1.com/news/3639/most-influential-metal-guitarists-of-the-modern-era/?xrs=CLASS_3pm
 
 
Revista Loudwire a publicat Top 50 Greatest Hard Rock and Heavy Metal Guitarists Of All Time (Malmsteen este pe locul 12):
 
1. Jimi Hendrix
2. Tony Iommi
3. Jimi Page
4. Eddie Van Halen
5. Dimebag Darrell
 
Găsiţi topul în întregime aici:
http://loudwire.com/top-hard-rock-metal-guitarists-of-all-time/#photogallery-1=47
 
 
Ultimate-Guitar.com a publicat Top 10 Guitar Shredders  (în baza voturilor date de cititori). Malmsteen nu a intrat în top:
 
1. Paul Gilbert
2. John Petrucci
3. Marty Friedman
4. Jason Becker
5. Jeff Loomis
 
Topul în întregime aici:
http://www.ultimate-guitar.com/news/entertainment/top_10_guitar_shredders.html
 
 
Guitar World Magazine a publicat Top 50 Fastest Guitar Shredders Ever (Malmsteen e pe locul 8):
 
1. Michael Angelo Batio
2. Shawn Lane
3. Synyster Gates
4. Steve Vai
5. The Great Kat
 
Găsiţi topul în întregime aici:
http://www.guitarworld.com/node/13201
 
 
The Telegraph a publicat The greatest guitarists of all time (Malmsteen nu a fost inclus în top):
1. Jimi Hendrix
2. Keith Richards
3. BB King
4. Eddie Van Halen
5. Django Reinhardt
 
Găsiţi topul în întregime aici:
http://www.telegraph.co.uk/culture/culturepicturegalleries/9618556/The-greatest-guitarists-of-all-time-in-pictures.html?frame=2246358

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here