Morrissey: „Cer public sfârșitul ipocriziei și al incompetenței din mass media, eradicarea controlului totalitar, propagarea discursului liber”

0
73

Pe 24 mai, Morrissey a lansat cel de-al 12-lea album de studio din cariera solo, „California Son”. Albumul conține coveruri după Jobriath, Joni Mitchell, Bob Dylan, Buffy Saint Marie, Phil Ocs, Roy Orbison, Laura Nyro, Dionne Warwick, Gary puckett & The Union Gap, Carly Simon, Tim Hardin și Melanie.

Presa internațională n-a scris prea mult despre albumul în sine. S-au concentrat pe declarațiile lui (unele făcut cu vreo 10 ani în urmă). Recunosc că pentru mine este o curiozitate. Nu pot să înțeleg de ce nici măcar presa muzicală nu mai face diferența între muzică și om. De ce trebuie să citesc într-o cronică de album despre ce declarații a făcut artistul pe Facebook, pe site-ul propriu sau în nu-știu-ce interviu?! În funcție orientarea politică a ziarului pe care-l citești afli că Morrissey este fie de stânga, fie suporter al extremei dreapta, fie fascist, fie susținător al Israelului, fie racist.

Mai nou, albumele solo ale lui Morrissey au fost retrase de la vânzare din cel mai vechi magazin de albume din Țara Galilor. De ce? A zis presa că susține extrema dreaptă din UK. Apoi, un britanic s-a plâns că afișele care promovează albumul nou sunt ofensatoare (motivul era tot extrema dreaptă) așa că Mersey Rail (metroul din Liverpool) le-a retras din stații.

Mie mi se pare grav că se întâmplă astfel de lucruri. Până la urmă, fiecare are dreptul să susțină ce partid politic dorește. Nu este normal să pui la colț un om pentru convingerile sale. În plus, asta e cenzură. Eu nu sunt de acord cu toate declarațiile lui Morrissey. Nici nu trebuie să fiu. Dar n-am confundat niciodată arta cu omul. Faptul că presa mare întreține această confuzie, este cât se poate de periculos. Vom ajunge să nu mai avem curaj să dăm glas convingerilor noastre de teamă să nu fim linșați mediatic. În al doilea rând, Morrissey nu a spus niciodată că susține vreun partid sau altul. Am impresia că presa se folosește de orice prilej pentru a aduce în discuție un partid de extremă dreapta, promovându-l astfel și menținându-l în atenția publicului.

Ca urmare a acestor evenimente, Morrissey a acordat astăzi un interviu în care spune: „Nu sunt nimic altceva decât muzică. Aceasta domină fiecare oră din viața mea. Așa a fost de când aveam 6 ani. Nu mă pot schimba. Sunt mulțumit de faptul că sunt cunoscut pentru cântecele mele și, sincer, nici nu vreau să fiu faimos pentru altceva”.

„Este foarte posibil ca muzica să fie singurul vostru prieten”

În urmă cu 3 zile, artistul publicase pe site-ul propriu un mesaj prin care încerca să explice care este poziția lui. N-a reușit deoarece presa (am văzut articole care sunt parcă trase la indigo) a scris că a postat pe site un text ciudat, plictisitor de lung, fără prea multe semne de punctuație, ba chiar unii l-au trimis înapoi la școală.

Mie mi se pare important și cât se poate de clar ce spune Morrissey și îi mulțumesc lui Mary Alexe pentru traducere. Eu… vă recomand să îl citiți…

Acum în zorii vârstei a treia, îmi exprim mulțumirile sincere față de BBC Radio 2 pentru sprijinul extraordinar acordat albumului „California Son„. Indiferent ce îmi rezervă viitorul, îmi voi aminti întotdeauna de sprijinul necondiționat acordat în aceste săptămâni tulburi de Radio 2, în special de Jo Whiley.

Regret că percepția distorsionată a presei din Marea Britanie asupra a ceea ce reprezint eu, a dus totul de râpă.

În aceste zile, când majoritatea oamenilor se tem să și șopteasca, jurnaliștii scriu de parcă vine cineva după ei. Această nervozitate îi scoate la iveală pe răzbunători și paranoici. Principala ocupație a tabloidelor este să inventeze apocalipsa Marii Britanii. Jurnaliștii te pot urî pentru simplul fapt că ai trăit.

Îmi îndrept spatele și adopt o poziție a speranței. S-a terminat cu datul înapoi, iar viața a început din nou.

Cu voce tare cer public:

-propagarea discursului liber.

-eradicarea controlului totalitar.

-diversitate de opinii.

-abolirea totală a abatoarelor.

-pace mai presus de toate.

-o societate civilă.

-un sfârșit, încă greu de întrezărit, al tuturor brutalităților.

-„NU” unei Marii Britanii Sovietice.

-rugi se îndreaptă nu către zei, ci către forțe.

-sfârșitul ipocriziei și al incompetenței din mass media.

-puterea în mâinile oamenilor.

-ura și decapitările își au locul în furnalul istoriei.

-este foarte posibil ca muzica să fie singurul vostru prieten.

-pentru fiecare convingere… vom sta mereu unii lângă alții.

-sa încetăm să ne revoltăm doar pentru că este la modă.

-vacile sunt prietenele oamenilor- nu le omorâți.

-feriți-vă de cei care scriu doar titluri de articole.

-moralitatea înseamnă să ții aproape de prietenii tăi.

-renunțați la certurile mici.

-Dumnezeu v-a dat viața ca să vă bucurați de ea, veți plânge după viața voastră în anii care vin… moartea are mereu un răspuns.

-nu fiți un nimeni.

-ați supravietuit până acum pentru a vă face viața care v-a mai rămas liniștită și amuzantă. 

-însuși faptul că ați supraviețuit demonstrează că sunteți îndreptățiți.

-ignorați ochii reci ai fascismului.

-viața voastră este Artă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here