Am strâns pentru voi comentarii/opinii postate pe Facebook sau publicate în presă. Le puteți citi mai jos.
Zoli Toth: Cu o armată de compozitori la dispoziție, organizatorii Eurovision România au reușit să livreze 5 piese, cântate mediocru in limba engleză. Chiar păcat !
Eu as merge cinci ani la rând doar pe piese cântate in romană și in al șaselea an, as avea pretenția sa câștig. O piesă care nu definește clar teritoriul de unde vine artistul, nu va câștiga niciodată acest concurs. Daca nu schimbăm ceva, vom fi întotdeauna niște copiatori mai buni sau mai puțin buni a celor din vest. La un asemenea concurs ( Campionatul European de Muzica ) voi paria întotdeauna pe originalitate și avangarda, nu pe lucruri deja făcute de alții.
Patriot înseamnă și sa Cânți in limba maternă, nu doar bla bla bla bla
Walter Dionisie: Rahatul cel nou
Se aude tot mai des sintagma “muzica de radio”, deci, care se aude doar la radio, nu!?
Adica MOKA, nu platesti nimic, in schimb asculti ce vor ei, aka muzica “de radio”.
Cum sa vii in sala de spectacol, sa ceri bani pe bilet si sa vina o biata faptura care canta fals, acompaniata de un baiat care are un laptop pe un stativ?
Asta este “muzica de radio” care s-a auzit ieri la Buzau, ridicata in slavi de o doamna, care o tot cataloga “ceva nou”, iar in incercarea de a salva o voce pisicita ne arunca in fata “vocal cry”, chestie care pare noua, savanta, pe care noi o stim de vreo cinci ani…
Am demonstrat cat de ieftina este “muzica de radio”, nu numai la noi, dar si afara.
Tot rahatul care se aude afara, este taxat drept “ceva nou” de catre niste persoane fara pic de har, lipsite de cea mai mica urma de creativitate, care nu pot iesi in evidenta decat folosind niste tipare, oricum depasite de ani de zile.
Asta este situatia, iar copiii, elevii sunt intoxicati cu acest “trend” chiar de televiziunea nationala, foarte trist!
Pai sa va spun eu cum sta treaba, copiii si tinerii din toata tara, cateva sute, care au intrat la noi in studio in urma selectiilor facute prin proiectele asociatiei noastre, au mancat amandine si ecleruri, uitand imediat de gustul rahatului, fie el “cel nou”.
Toata aceasta “selectie” nationala a fost de un penibil absolut, iar bucuria nespusa afisata de biata faptura, care stia, oricum, ca ea va reprezenta TVR la Rotterdam, bucurie afisata si de suporterii platiti din prima linie(in rest nu aplauda nimeni), a frizat absurdul!
Macar, in toata aceasta miasma teveristica, am vazut cu totii ce inseamna “mai vechi”, o sala intreaga ridicata in picioare si cantand cu Connect R si Elena Gheorghe!Cum a reusit biata faptura sa mai urce pe scena dupa un asemenea succes al artistilor adevarati, o asemenea demonstratie de cum arata un concert?Asta inseamna sa ai tupeu, pardon, “stare de tupeu”, un “personaj tupeist”…
Singura sansa a Roxenei, datorita varstei fragede pe care o are, este ca, daca studiaza intens in fiecare zi, dupa vreo zece ani, sa deschida o gogoserie intr-o statie de autobuz.
Penibil.
Luiza Zan: Băi, da. așa se poate lua premiu la Eurovision, sigur. Înțeleg bucuria tuturor bărbaților și băiețeilor care au apreciat interpretarea piesei “Alcohol you”. Dar restul este inexplicabil. Puteți să îmi ziceți că sunt hater. Era cântat fals, pronunția era oribilă și nu din cauza aparatului dentar, ci a lipsei de rigoare. Textul…
Dar, da. Cu așa înzestrare de la mama natură, poate avem șanse. Doar nu e concurs internațional de muzică. Eurovision – e concurs de viziuni.
Luiza Zan: Am pierdut aproape toată ziua explicând ce nu era ok la piesa lui Roxen.
Nu mai am timp de pierdut, așa că vă las această postare, ultima, a Alexandrei Măceșanu.
Mă doare când oamenii nu înțeleg importanța rolului unui artist, cu tot cu imaginea, hainele, cuvintele pe care le rostește public, mintea lui și măiestria sa.
Avem RĂSPUNDEREA de a ajuta o mică schimbare în țara asta care geme sub grămada de non-valori, de pedofilie, de sexism, de mârlănie, de misoginism crunt.
Putem schimba ceva. Putem alege să spunem, de exemplu – “m-ai ales pentru că semăn cu Billie Eilish? ea nu se dezbracă”.
Atacați în continuare, eu ies cu fetele, să le explic de ce sunt tristă.
Daniel Klinger: Trebuie sa spun doua vorbe despre selectia nationala Eurovision, pentru ca daca o sa scriu ce gandesc dupa ce vom afla rezultatul de la Rotterdam, o sa se spuna despre mine ca „dupa razboi, multi viteji se-arata”.
Nu voi comenta nimic legat de momentul artistic, aia e o alta poveste.
Vreau in schimb sa pun in discutie metoda de selectie aleasa de TVR anul asta.
Ieri, prietena mea Gina Stroian a mentionat ca prin regulament, EBU permite fiecarei tari se inscrie in concurs piese si interpreti pentru care au totala libertate a selectiei. E corect, asa este. Obiectiile mele legate de metoda nu sunt fundamentate pe regulamente ci pe bun simt. Sa explic:
Am citit chiar azi pe Un site de muzica, intr-un articol, urmatorul comunicat: „Anul acesta, selecţia naţională Eurovision s-a desfăşurat după o nouă procedură. Iniţial a fost selectată cea mai bună voce, iar apoi cea mai bună piesă, după modelul adoptat de televiziunile din ţări precum Spania, Marea Britanie, Franţa, iar TVR a colaborat în sensul ăsta cu casa de discuri Global Records.”
Aha. Deci metoda practicata pana acum de TVR nu era buna. Asa ca am luat modelul altor tari de succes. Oare?
Marea Britanie nu a mai castigat concursul Eurovision din 1997, Franta din 1977 si Spania din 1969. Deci din secolul trecut. Bun exemplu am luat.
Intr-un clasament al ultimilor 20 de ani, Romania s-a situat in medie peste aceste tari. Marea Britanie a fost de 4 ori pe ultimul loc, Franta o data, Spania o data si oricum regula a fost ca cele 3 tari erau, cu mici exceptii, pe la coada clasamentului. Asta in conditiile in care toate trei tarile fac parte impreuna cu Italia si Germania din selectul grup Big Five, adica principalii finantatori ai EBU, tari care se califica direct in finala. Deci se pare ca aceasta metoda nu a adus rezultate bune tarilor care au adoptat-o.
Dar sa spunem ca statisticile nu inseamna prea mult in performing art. Fie. Noi trebuie sa analizam in ce masura aceasta metoda si-a atins scopurile si obiectivele.
Unul dintre ele este legat de masura in care TVR reuseste sa genereze audienta, nu? Audienta inregistrata ieri de selectia nationala a fost la jumatate fata de cea de anul trecut. Un rezultat previzibil, daca ne gandim ca spectacolul nu avea miza. Toti stiau cine va fi castigatorul: Roxen.
Alt scop al TVR este fidelizarea unor artisti care se adreseaza publicului traditional al postului public. Prin metoda din acest an, TVR a reusit sa-si antagonizeze exact artistii de care are nevoie. Dar sa spunem ca nu e asa important, mai degraba artistii au nevoie de TVR, nu invers.
Al treilea scop este legat de pozitionarea piesei Romaniei pe un loc fruntas. Evident asta dupa realizarea calificarii in finala, obiectiv ratat de ultimele 2 prezente la Eurovision. Stiu cat de mult doare acest subiect, schimbarea din acest an pare sa fie generata de ultimele 2 esecuri.
Dar este aceasta schimbare cea care garanteaza un loc bun?!
Cu alte cuvinte, va intreb pe voi toti cei care ati scris atat de frumos despre Roxen si despre cat de buna este piesa selectata, puteti sa spuneti cu mana pe inima ca aceasta piesa este cea mai buna piesa pe care o putea propune Romania in 2020?
Asta este maximul pe care l-au putut produce TOTI artistii romani?
O sa va cred abia cand imi veti putea explica de ce daca ar fi participat mai multi artisti la selectie, piesa rezultata ar fi fost mai slaba.
Sau sa fiu si mai clar: daca selectia era deschisa tuturor artistilor si se prezenta printre ei si Roxen cu „Alcohol You” in concurs, piesa nu ar mai fi castigat?! Daca nu ar fi castigat ne puteam afla intr-una din urmatoarele situatii:
1. exista o alta piesa mai buna, caz in care era firesc sa fie selectata piesa mai buna
2. nu exista o piesa mai buna, dar jocurile de culise ar fi plasat prin aranjamente o alta piesa. Pai in aceasta situatie nu mai bine facem cumva sa nu mai avem aranjamente de culise si facem o selectie nationala corecta?
Pentru ca, scuzati-ma: aceasta selectie nationala pentru mine a aratat ca un mare aranjament de culise.
Excluderea din start a atator artisti si compozitori nu face bine nici participarii Romainiei la ESC, nici industriei muzicale romanesti, industrie pe care TVR in calitate de post national public are datoria sa o sustina.
Si daca tot e sa ne raportam la ce fac alte tari, de ce nu luam exemplul tarii care a castigat de 6 ori titlul, de 3 ori numai in ultimii 20 de ani. Vorbim de Suedia. Acolo melodia si artistul care reprezinta tara la Eurovision este castigatorul unui concurs national, vestitul Melodifestivalen. Ce este gresit in metoda asta? De ce nu am luat exemplul asta?
Si intreb din nou: credeti ca aceasta piesa este cea mai buna piesa pe care o putea produce Romania pentru ESC?
Un articol din NewsBuzau.ro:
Articol din PaginaDeMedia.ro:
https://www.paginademedia.ro/2020/03/audiente-eurovision-romania-2020-roxen
Horia Moculescu dă cu Eurovisionul de pământ: „România nu are șanse. Piesa e o recidivă la «Da, mamă, sunt beată»”
Luminița Dobrescu, dezamăgită de piesa României la Eurovision: «Problema e textul» https://www.click.ro/vedete/romanesti/exclusiv-luminita-dobrescu-dezamagita-de-piesa-romaniei-la-eurovision-decadenta-si
- Ministerul Educației și CNA-ul nu pot dormi de grija horoscopului - iunie 26, 2025
- Psihologul Muzical (ediția 1184 – 21.06.2025): Baba Novak, Top Nonconformist „Songs with heart, corazon, cuore, coeur, herz, inimă în titlu” (partea a II-a) - iunie 26, 2025
- Mike Godoroja & Blue Spirit lansare album Viata-Iubire, Armonie, Zbor la Sala Radio 22 iunie 2025 - iunie 25, 2025
Ce amuzanta e toata frasuiala cu Eurovision-ul , aceeasi aiureala disfunctionala in fiecare an , pentru un concurs aiuristic.Care are legaturi vagi cu muzica.
„Because it’s one more last time
We swore we wouldn’t
But it’s one more sunrise breaking through these curtains
And I know when we’re sober we’ll both say, „it’s over”
But it ain’t really over
‘Cause alcohol, alcohol, alcohol you later
Alcohol, alcohol, alcohol you later
‘Cause alcohol, alcohol, alcohol you later
Alcohol, alcohol, alcohol you later
‘Cause alcohol, alcohol, alcohol you later
Alcohol, alcohol, alcohol you later” (Mitchell Tenpenny – Alcohol You Later)