ORAȘUL STALIN-AMINTIRI

martie 5, 2016

Citesc azi în E.Z. că pe 5 martie 1953 a murit I.V. Stalin, ”Tătucul popoarelor”. Am citit mult de-a lungul anilor despre el. Au fost destule filme despre acea epocă în care a ”domnit”. Filmele sovietice, de război prezentau spectaculos peronajul, cultul personalității se întrevedea rar, deși era clar că paranoia era un diagnostic drăguț pentru Stalin.
Dar eu am o amintire fermă despre această zi. Eram la Brașov, care atunci se numea Orașul Stalin. N-am aflat de ce tocmai Brașovul a primit așa o palmă de la comuniști. Locuiam pe strada Castelului, care este la poalele Tâmpei. De fapt curtea era în pantă considerabilă. Asta o spun acum, cu percepțiile mele recente. Eram în curte și mă jucam cu un câine alb și frumos, nu cred că era de marcă, dar era prietenul meu de atunci. Cred că voi găsi o imagine cu el cu tot. Deodată de lângă casă s-au auzit niște bubuituri teribile. Ai mei nu erau acasă, era doar bona, dădaca, nu știu cum i se spunea atunci. Cred că panica a fost generală pentru că la a nu știu câta bubuitură, cățelul alb a căzut și nu s-a mai mișcat. Am vrut să mă urc într-un copac, dar n-am reușit. Aveam 3 ani și 8 luni. În curte era un tânăr, care a reușit să se cațere într-un copac, mai curând ca să vadă ce-i afară. Era vecinul nostru, curtea fiind comună. Era Mihai Fotino. Era cu 19 ani mai mare ca mine. Greu am fost liniștit, calmat pentru că ”Băiețică” a rămas nemișcat forever. Făcuse infarct. Ce s-a întâmplat? Au tras salve în memoria marelui dispărut cu tancurile, tunurile de pe Tâmpa, la câțiva pași de noi. Ai mei mi-au povestit mai târziu ce mobilizare uriașă s-a produs în oraș. Dealtfel și-n articol se menționează mitingurile organizate…în zilele imediat următoare. Dacă e adevărat ce se afirma în presa vremii, au fost mobilizați peste 7 milioane de români în întreaga țară.
De atunci am fost foarte supărat pe Stalin și ai lui. Când am găsit în podul casei din București, după ceva ani, prin 1960, un tablou mare cu fața lui mustăcioasă, l-am spart cu mingea. Nimeni nu m-a certat, de unde deduc că le-a trecut și adulților simpatia (posibilă) pentru fostul ”dictator”. E clar că ziua de 5 martie mi-a rămas în memorie și nu din motive politice!