Am văzut-o pe Patricia Kaas! Astăzi, cu câteva ore înainte de concertul de la Sala Palatului, a susţinut o conferinţă de presă la hotelul Radisson Sas. A venit în faţa jurnaliştilor zâmbind sfios şi a părut chiar un pic stingheră când s-a văzut singură în faţa camerelor de luat vederi şi a aparatelor foto. Timiditatea ei a fost contagioasă şi a produs un gol imens după invitaţia de a adresa întrebări. Jurnaliştii au început greu. S-a vorbit despre debutul ei, despre participarea la Eurovision, despre spectacolul din această seară, despre filmele în care a jucat. Evită pe cât posibil să îşi privească în ochi interlocutorii, ducând parcă timiditatea la extrem. A fost „salvată” de Tequilla, căţeluşa ei, care are 7 ani şi a fost, practic, vedeta conferinţei. A inspectat toată camera, s-a tăvălit pe covor, s-a tolănit sub scaunul stăpânei şi a sfârşit prin a i se urca în braţe .
Recunosc, n-am plecat de acolo prea „prinsă” de eveniment. Patricia Kaas este o femeie frumoasă, elegantă, rafinată, inteligentă dar mi s-a părut prea „moale” (o fi fost de la căldură?! ).
Pe la 19.30 am ajuns şi eu la Sala Palatului. Iniţial am crezut că nu se putea intra încă, dar oamenii stăteau la o ţigară. Erau mai mulţi afară decât înăuntru. Ţinute elegante, de multă vreme n-am mai văzut doamne cochete, cu pălării, evantaie, în costum, cupluri (trecute de 50 de ani) mergând la braţ. La concert au asistat în jur de 3.500 de oameni şi media de vârstă a fost de 30 de ani.

M-a impresionat faptul că sala a fost aproape plină, m-a impresionat publicul şi modul în care a primit-o pe Patricia Kaas. Show-ul a început la 20.30 cu o voce din off (chiar a Patriciei), care a prezentat instrumentiştii şi pe cei, care au lucrat la acest proiect, apoi, când s-au aprins reflectoarele, am văzut-o pe protagonistă în mijlocul scenei şi am auzit primele acorduri ale piesei Mon Mec A Moi.
După acest spectacol, mi-am schimbat radical impresia despre artistă. Pe scenă este alta: cucereşte, domină, face ce vrea cu spectatorii. A dansat, a recitat, a cântat şi a oferit un show foarte bine închegat. O singură dată s-a adresat direct publicului, la început când a mulţumit pentru prezenţă, ne-a întrebat dacă vorbim franceză. A aflat că da şi atunci ni s-a adresat în engleză, provocând hohote de râs. Şi-a amintit că în urmă cu 5 ani a fost aici şi era tot cald, concluzia a venit de la sine: „De fiecare dată când venim aici, aducem soarele cu noi!”
Înainte de piesa Les Hommes Qui Passent, a recitat câteva versuri. Despre piesa Une Derniere Fois a spus că îi este foarte aproape de suflet (versurile au fost scrise de solistă în memoria mamei sale).
Cred că una dintre cele mai entuziaste reacţii din partea sălii a primit-o pentru piesa Il Me Dit Que Je Suis Belle. Cu greu s-au stins aplauzele în sală.
A primit flori din public, pe parcursul show-ului a purtat 3 ţinute diferite, a fost când pe tocuri când desculţă, are instrumentişti de excepţie (keyboards, baterist, violonist, contrabasist, chitarist), a avut alături şi o dansatoare. A fost la înălţime şi din punct de vedere vizual. Pe un ecran imens s-au derulat imagini din anii ’30, fotografii inedite de-ale artistei, iar la final am făcut un tur al oraşelor prin care a susţinut concerte Patricia Kaas din anii ’80 până în prezent.

După 90 de minute, ne-am luat „la revedere” pe piesa Mademoiselle Chante Le Blues, prezentată într-un aranjament cu totul şi cu totul special. Spectatorii au cântat cu ea refrenul cât au putut de tare. Finalul piesei a fost neaşteptat: în forţă, cu multă mişcare pe scenă şi aplauze furtunoase în sală. Finalul i-a prins pe toţi în picioare cerând cu insistenţă un bis. Abia acum mi-am dat seama cât de mult îi place să fie în centrul atenţiei, să primească aplauze, să fie ovaţionată. Patricia nu a plecat practic de pe scenă, a făcut reverenţe, ne-a trimis pupici, ne-a făcut cu mâna, s-a înclinat din nou în faţa noastră şi şi-a primit apaluzele meritate.
La bis a oferit două piese: Entrer Dans La Lumiere şi Et S’Il Fallait Le Faire.
 

Andrei Partos despre concertul Patricia Kaas (iunie 2009 – click aici!)