Nu credeam că la 69 de ani voi avea emoții pe această temă. Prima mea zi de școală a fost stranie. Era prin 1956. Povestesc altă dată. Acum Andrei-Ștefan merge la clasa zero. Mi-a spus că ar vrea să merg cu el și cu mama lui acolo și desigur că am mers. Părea bucuros, nerăbdător să ajungă. Am încercat să discut cu el despre lumea nouă în care pătrunde, dar nu-s convins că a fost prea atent. Cu siguranță Mami a lui are parte de mai multă receptivitate pentru că ei doi stau împreună de peste doi ani. Cert e că eu am realizat că am emoții acum, când povestesc, deși habar nu am ce e această clasă ZERO. De ce nu puteau sta copiii la grădiniță, de ce nu se putea face un program puțin mai deștept, fără ca cei mici să nu intre în școală cu un an înainte. Copilăria e prea scurtă, de ce s-o scurtăm artificial?
Cu fiul cel mare (40 de ani) am ratat momentul, dar în anii 80 totul ținea de stat, manualele erau unice și clare (nu obligatoriu și bune), uniforma era și ea unică. El își amintește că a fost traumatizant atunci. Era o școală în spatele blocurilor din Amzei. Acum Andrei-Ștefan e la Școala 97 unde erau sute de prichindei, cu părinții și bunicii aferenți. Am cunoscut învățătoarea, care e simpatică, am văzut clasa, am asistat la discursurile conducerii, la intrarea copiilor și prezentarea de primă zi. A aflat că sunt mai mulți Andrei în clasă. Poate au și nume de rezervă, mă gândesc. El la alt nume nu răspunde. Nici eu. Ba nu, eu reacționez și dacă-mi zice el Tati. La plecare el părea mulțumit ceea ce e important. Am impresia că e o clasă cu mai multe fete, ceea ce este tot atât de important. Se spune că e o școală bună și am convingerea că așa este.
- DACĂ LE-AȚI RATAT. NOTIȚELE MELE - septembrie 25, 2024
- M-AM NĂSCUT ACCIDENTAL (9.09.2024) - septembrie 9, 2024
- GÂNDURI ADUNATE DE PE FB - septembrie 5, 2024
