Am vizitat Delta Văcărești… Nu m-a impresionat modul în care este gestionat acest spațiu (7.07)

0
90
Am vizitat Delta Văcărești... Nu m-a impresionat modul în care este gestionat acest spațiu (7.07)Ieri (duminică), am ajuns pentru prima dată în Delta Văcărești. Îmi propusesem de multă vreme să vizitez acest loc, dar abia acum s-au aliniat planetele. M-am întâlnit cu Judy Florescu dimineața, pe la 8.30 la Piața Unirii. Având în vedere că mergeam pentru prima dată acolo, am căutat informații pe net (pe site-ul lor în primul rând) încercând să aflu unde este mai exact și cum putem ajunge acolo. M-am uitat și pe aplicația Moovit care mi-a dat o rută simplă. Trebuia să schimbăm două autobuze. Potrivit aplicației ar fi trebuit să coborâm la Palatul Copiilor și de acolo să mergem pe jos aproximativ 6 minute. Așa am făcut, doar că cele 6 minute erau, de fapt, vreo 27 de minute. Am ajuns pe Calea Văcărești și am mers o bună bucată de vreme pe lângă un teren viran, împrejmuit de un gard extrem de haios (avea o grămadă de citate din scriitori și oameni de cultură, precum și caricaturi frumoase). Din loc în loc, existau deschizături (un intrând fără porți propriu-zise) prin care puteai pătrunde pe acel teren viran. Nicăieri nu scria că pe acolo poți ajunge în Delta Văcărești.
Ne-am luat inima în dinți și am intrat pe terenul respectiv. Un fel de No man’s land… N-am văzut niciun indicator (un amărât de băț înfipt în pământ cu o săgeată care să îți indice că ești pe drumul cel bun), NIMIC! Am mers pe o potecă pe unde în mod clar mai merseseră și alții. Am ajuns pe marginea unui crater și am urmat poteca. Am mers o vreme și apoi am mai mers puțin. Ne-a încurajat faptul că am mai văzut niște oameni pe acolo (unul care alerga), alții care înaintau cu pas alert, semn că știau drumul. Ne-am intersectat cu un paznic (presupun că asta era pentru că avea un soi de uniformă și un ecuson) și l-am întrebat cât mai avem de mers până când putem intra în Delta Văcărești. Mai aveam ceva. Ne-a spus că o să vedem la un moment dat niște scări improvizate. Am ajuns la scări și tot acolo am văzut și o hartă cu două trasee (unul pentru alergare, al doilea pentru bicicliști). Am coborât scările și am intrat pe Aleea Biodiversității. Vreo 5 minute am mers bine. Am văzut hrănitoare pentru păsări (care erau aprovizionate cu semințe), am văzut câteva panouri care anunțau ce am putea zări pe acolo), dar când poteca s-a bifurcat s-a dus toată poezia. Din nou, niciun indicator pe nicăieri… Habar n-aveam încotro mergem. Una dintre poteci ducea într-o fundătură, cealaltă ducea, probabil undeva, dar nu am avut curaj să înaintăm prea mult pentru că neavând nicio informație despre traseu, am preferat să ne întoarcem pe unde am venit.
M-am bucurat că în plimbarea noastră am dat și peste un observator de unde am putut fotografia păsările de pe lac.
Am fost foarte dezamăgită de această experiență. Eu sunt întotdeauna pentru protejarea naturii și a animalelor. Dar ceea ce am văzut acolo nu mi-a lăsat impresia de loc protejat, îngrijit… Înțeleg că este în grija Primăriei Capitalei. Dacă administrația locală ar fi vrut să îngrijească acest loc, ar fi trebuit să o facă pe bune, nu în bătaie de joc. Ar putea fi o atracție turistică dar pentru asta ar trebui să existe o linie de autobuz care să îi ducă pe oameni Delta Văcărești. Cât de greu o fi să marchezi toate intrările în acest loc scriind undeva că pe acolo se ajunge în Delta Văcărești?! Cât de greu este să marchezi corespunzător traseele?!
Dacă tot v-ați propus să protejați ecosistemul (aveți toată aprecierea mea pentru această intenție), de ce să îi lăsați pe oameni să intre pe oriunde?! De ce să poată intra cu pâine sau alte „bunătăți” din propria cămară crezând că fac un bine dacă hrănesc animalele cu tot ce au pe acasă?! Am văzut o grămadă de peturi aruncate pe acolo de oameni civilizați, bineînțeles. Eu am înțeles că este o fostă groapă de gunoi dar credeam că și-a schimbat destinația. Am înțeles că există posibilitatea unor tururi ghidate, ceea ce este minunat. Dar la fața locului (mai ales dacă nu ai mai fost niciodată), nimic nu te îndrumă spre locul cu ghizi. Comunicarea de la fața locului este practic inexistentă. Păcat. Poate, la un moment dat voi mai face o excursie până acolo. Dar mai aștept să îmi treacă acest gust amar pe care mi l-a lăsat prima întâlnire cu Delta Văcărești….
Aveți mai jos o mică galerie foto.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here