ATUNCI CAND VOI DORMITI…

0
529

ceas timpArticol de Dara Codescu
„Sa fie o noapte de insomnie…”, asa isi incepe Ana Blandiana un eseu, despre curgerea timpului vegetal, ingemanat cu cel al gandurilor ei. Cat de surprinzator ar fi daca, intr-o noapte de insomnie, timpul si-ar ravasi mersul? Sa nu mai stii daca anotimpul pe care crezi ca-l traversezi e real sau doar amprenta unuia trait candva. Sa nu mai fii sigur ca ziua care a trecut este un „ieri” din urma cu cateva ore sau unul din urma cu cativa ani. Sau, poate, acel „ieri” nici nu a venit inca, urmeaza sa se intample. Mai tarziu.

Atunci, nici varstele nu ar mai fi la locul lor. Poti fi in capcana unui vis de copil, convins ca a trecut o viata pe langa tine si esti adult, incercat de vremuri potrivnice sau exaltat de frumuseti nebanuite. Poate, dimpotriva, sa fie o iluzie tarzia-ti varsta si sa speri, macar pentru clipa, ca doar ti-ai imaginat trecerea timpului si tineretea ta abia a inceput.


Pentru ca timpul nu poate fi perceput, decat in functie de niste repere conventionale. E de ajuns sa inchizi ochii si sa ignori reperele! Si-atunci, poti fi, pe rand, in ce an vrei sau poti fi, in acelasi timp, in segmente de timp diferite. Pentru ca memoria poate selecta numai ce vrea, uneori. Dupa cum, alteori, te poate condamna la neuitari dureroase.


O noapte de insomnie poate fi semnul libertatii tale de a alege ce vrei sa retraiesti sau poate fi condamnarea ta la captivitatea unui ceas ostil, de care nu poti scapa, oricat te-ai impotrivi. Vi s-a intamplat vreodata sa va treziti din somn, in timp ce visati, sa adormiti la loc si sa continuati acelasi vis? Acum, imaginati-va ca fenomenul nu s-ar intampla numai in timpul somnului!


Pare halucinant tot ce va spun, dar va asigur ca sunt perfect lucida si nu fac altceva decat sa dau curs unor ganduri bizare care-mi cutreiera mintea, intr-o noapte de iulie, cand nu dorm pentru ca nu vreau. Imi plac noptile de vara, sa le despletesc, sa le pulverizez in praf de neuitari, sa ma bucur de timpul pe care-l mai am si sa-l traiesc in felul meu de a intelege trecerea lui.


Sa zicem ca, in timp ce voi dormiti, eu vreau sa fiu una cu noaptea care va pleca, o data cu ivirea zorilor! Voi pastra felia asta de vara, asa cum, odinioara, pastram petale de flori, printre filele cartilor. Era secretul meu. Acum, il stiti voi.
Buna dimineata!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here