CE MULTE SUNT! 7.05.

mai 7, 2016

135

E un amestec de evenimente care s-au îngrămădit în această zi. N-am postat aici, la Faza Zilei, pentru că Sărbătorile multiple au ocupat mințile și timpul tuturor.
31 de ani de când Steaua a câștigat Cupa Campionilor Europeni! Pentru mulți nu înseamnă nimic. Doar un titlu. Niște domni care se adună și povestesc, care mai joacă o miuță cu cineva și apoi își văd de viața lor. Atunci, în 7 ma,i eram la Pârâul Rece. De regulă mă uit la meciuri singur, dar atunci eram cu un grup numeros și atmosfera a fost fantastică. Ce tensiune! Ce bucurie imensă la final. N-am dormit până dimineața și știu că mii, milioane de români au simțit ca mine. Nu aveam bucurii majore din nimic. Totul era cenușiu. De la Olimpiada de la Montreal din 1976, când Nadia a uluit omenirea n-a mai fost așa o comuniune națională în bucurie și mândrie. Culmea, tot sportul a fost cel care ne unea în acele vremuri. E un imens păcat că sărbătorirea celor 30 de ani (în 2016) n-a fost una totală, cu prezența oamenilor de ieri și de azi, fără resentimente, fără ura lui Becali, fără ambițiile generalilor, fără conflictul dintre suporteri și generații. Acel moment, din 1986 nu va reveni prea curând. Nu în fotbal. Televiziunea publică avea obligația morală să ne ofere toată festivitatea în direct.
Pe 6 mai un jucător tânăr, camerunezul Patrick Ekeng, a murit pe terenul de fotbal din Stadionul Dinamo. Toată lumea sportivă și nu numai, a fost șocată. Știrile nopții, la R.R.A. au fost dominate de acest tragic moment. E greu să uiți acele secvențe ale neputinței. Să vezi că nu se intervine prompt, că vine greu o salvare fără echipament adecvat, iar dacă avea nu s-a văzut. Fără manevre de resuscitare imediate deși medicul echipei afirmă că a făcut ce trebuia.Că arbitrul ezită, că cei de pe teren plâng… Spitalul de Urgență este la doi pași, dar drumul a fost prea lung, Patrick n-a mai putut fi salvat. Din păcate nu e un caz unic, din păcate sportul generează și astfel de tragedii, nu numai satisfacții naționale! Dumnezeu să-l odihnească! A fost impresionant să văd că toată lumea fotbalului a reacționat, că foștii adversari ai dinamoviștilor au exprimat condoleanțe, s-au dus chiar la stadion. Păcat că solidaritatea apare doar în astfel de situații! Liga a amânat etapa!
Pe 7 mai 2016 l-am revăzut, mai proaspăt ca oricând pe actorul și interpretul Sergiu Cioiu. A ajuns în țară dimineața cu avionul (trăiește în Canada) și a venit în studio pentru aproape 4 ore de povestiri, amintiri, muzici. Cartea pe care o lansează în zilele următoare, printr-un mini- turneu național, ”Nu știm aproape nimic” editat de Ars Longa, include multe informații, relatări deosebite, fotografii unice, liste discografice, palmares. Este vorba despre un dialog purtat de Pușa Roth cu Sergiu Cioiu. Cartea este însoțită de două CD-uri , audio-book. Părți din dialog, multe secvențe muzicale inedite pentru multă lume. Aveți aici datele esențiale privind lansările:

http://libersaspun.3netmedia.ro/nu-stim-aproape-nimic-pusa-roth-in-dialog-cu-sergiu-cioiu/