John McLaughlin & The 4th Dimension la Sala Palatului (17.05.2010)

0
43

În urmă cu doi ani, mai exact pe 15 mai 2008, făceam „cunoştiinţă” pentru prima dată cu muzica lui John McLaughlin. Tot la Sala Palatului. Atunci The 4th Dimension însemna: Dominique DiPiazza (bass), Gary Husband (clape) si Mark Mondesir (baterie).
Luni, 17 mai, echipa a suferit o singură modificare, în locul lui Dominique, s-a aflat Etienne M’Bappe, unul dintre cei mai buni basişti din zilele noastre, după spusele lui John McLaughlin însuşi. Etienne a colaborat printre alţii cu Ray Charles, Salif Keita, Manu Dibango, Steps Ahead şi cu trupa de fusion din Paris, Ultramarine, înainte de a-şi forma propria trupă intitulată Su La Take. A venit recent în trupa The 4th Dimension.
Gary Husband este un instrumentist extraordinar. Cântă la keyboards, dar nu are nicio dificultate în a se muta la baterie în timpul concertului pentru un „duel” muzical cu Mark. Gary a colaborat de-a lungul timpului cu muzicieni precum Allan Holdsworth, Jack Bruce, Jeff Beck, Mike Stern, Christian McBride, Billy Cobham, Mike and Ian Carr’s bands, Yaron Herman, Bob Berg, Gary Moore, Level 42 şi Robin Trower. Face parte din trupa lui John McLaughlin de 4 ani.
Trebuie să recunosc, Mark Mondesir este preferatul meu! Este primul baterist, văzut de mine în concert, a cărui evoluţie mi-a rămas întipărită în minte. N-am să uit niciodată cum îi „alergau” mâinile deasupra bateriei, cu câtă plăcere bătea, faptul că zâmbea întruna. Aşadar, abia aşteptam să-l revăd! Despre el vă pot spune că a colaborat cu artişti precum: Courtney Pine şi Julian Joseph, McCoy Tyner, Ravi Coltrane, Gary Thomas, Wynton şi Branford Marsalis, John Scofield, Jeff Beck, Joe Zawinul.
După o seară heavy, un pic de jazz-rock pică la fix
Luni am ajuns la Sala Palatului cu aproximativ 15 minute înainte să înceapă concertul. Veneam după o zi încărcată în evenimente, deci eram încă sub dominată de concertul australienilor de la AC/DC şi de vestea tristă a dispariţiei lui Ronnie James Dio. Dar două ore de muzică pură mi-au fost de ajuns pentru a-mi reîncărca bateriile şi rezervele de optimism.
Concertul a început la ora 19.45. Deşi nu a mai fost sala plină, aşa cum se întâmplase în 2008 şi apoi în 2009 când John a cântat alături de Chick Corea, am regăsit aceiaşi atmosferă caldă, acelaşi public avizat şi aceiaşi bucurie de a cânta a muzicienilor de pe scenă. Primul lucru care mi-a atras atenţia a fost faptul că Etienne cântă la bas cu mănuşi în mâini… Din când în când mai renunţă la cea din mâna dreaptă. John are o privire caldă, zâmbeşte publicului, comunică din priviri cu colegii de trupă, traversează scena de la stânga la dreapta şi invers. Nu zăboveşte prea mult în mijlocul scenei, preferă să stea în lateral pentru a-şi putea privi colegii. Timp de două ore m-am uitat cu mare atenţie la modul în care cântă la chitară. Ciupeşte corzile. Sunetul chitării este extrem de cald. Parcă vorbeşte. Când Gary trece la baterie începe „gălăgia”. Aş fi putut sta la nesfârşit să ascult dialogul muzical al celor doi baterişti. La un moment dat părea un duel al viteziştilor. Gary propunea o combinaţie de sunete, Mark o repeta parcă mai rapid. Între timp John şi Etienne priveau cu respect şi cu zâmbetul pe buze.
Intervenţiile lui McLaughlin au fost punctate de aplauze puternice din sală. Ne-am bucurat de improvizaţii, de piese noi (The Fine Line), dar şi piese mai vechi cum ar fi Hijacked („piesă pentru bas”, după cum a anunţat-o chiar John), Nostalgia, The Promise.
Concertul s-a încheiat, la ora 22.00, cu un bis cerut cu insistenţă de public care a aplaudat în picioare evoluţia celor 4 muzicieni.
În urmă cu doi ani constatam cât este de minunat când oamenii tac şi „vorbesc” instrumentele. Ei bine, nu am să mă satur niciodată de acest sentiment. Pe John McLaughlin şi pe Jeff Beck aş putea să-i ascult la nesfârşit fără să mă plictisesc. Au acest dar de a da glas instrumentului pe care îl ţin în mână. La ieşire se făcuse coadă la standul cu CD-uri. Toată lumea vroia o amintire palpabilă a acestei seri. Şi nu e de mirare pentru că John McLaughlin a fost magistral din nou!

Pe 18 aprilie 2019, John McLaughlin & 4th Dimension va susține un concert la Sala Palatului din București (ora 20.00). Evenimentul este organizat de Twin Arts. Biletele costă:VIP – 350 leiCategoria 1 – 255 lei

Categoria 2  – 195 lei

Categoria 3  – 165 lei

Categoria 4 – 135 lei

Pot fi achiziționate de pe iabilet.ro (click aici).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here