EXCLUSIVITATI

EDDY THE CHIEF CLEARWATER LA HARD ROCK CAFE (23.03.2011)

decembrie 23, 2012

Săptămâna trecută a stat sub semnul bluesului şi al folkului. Dacă despre concertul Alinei Manole aţi citit mai sus, vă propun acum să schimbăm registrul muzical şi să ne mutăm la Hard Rock Cafe. Acolo a avut loc, pe 23 martie, concertul lui Eddy „The Chief” Clearwater. Primul contact cu acest muzician a fost vizual, în momentul în care am primit comunicatul de presă cu o fotografie ataşată (coperta primului său album, intitulat The Chief, care a apărut în 1980). Îl înfăţişa purtând un costum complet de indian. M-am documentat şi am aflat că este un omagiu adus strămoşilor lui Cherokee. Iată ce declară Eddy despre acest lucru: „Jump Jackson, care acum nu mai este printre noi, era agent pentru rhythm and blues. El mi-a dat numele, care este un joc de cuvinte, pornind de la numele lui Muddy Waters. Muddy şi cu mine am fost prieteni apropiaţi, iar Jump a luat opusul lui muddy (mâlos, noroios) şi a obţinut Clearwater. Adică eu. Eddy Clearwater. Un nume care îmi place foarte mult. Porecla de Marele Şef mi-a dat-o Jim O’Neil, proprietarul de la Rooster Blues Records. Terminasem de înregistrat un album pentru el, care a rămas multă vreme fără titlu. Nu reuşea nimeni să-i găsească un titlu potrivit. Când a descoperit că sunt pe jumătate indian Cherokee, Jim a spus: Marele Şef. Da, albumul se va numi Marele Şef, iar de-acum încolo tu eşti Marele Şef al Blues-ului”.
Anunţat pentru ora 20.00, concertul a început cu o întârziere de jumătate de oră. Timp în care s-a mai strâns public în club. Unii veniţi special pentru concert, alţii erau clienţi obişnuiţi veniţi pentru a lua cina în oraş.
Deschiderea a fost asigurată de trupa The Juke Joints, formată din: Peter Kempe (baterist, solist, liderul formaţiei); Sonnyboy vd Broek (muzicuţă, voce); Michel Staat (chitarist); Derk Korpershoek (basist, voce). De altfel, ei l-au şi acompaniat pe Eddy. Atmosfera creată de Juke Joints a fost extrem de plăcută. Spre final, simpaticul baterist şi-a părăsit locul şi a venit în faţa microfonului pentru a cânta (o făcuse şi până atunci, dar fiind aşezat în spatele tobelor). În pauza dintre cele două recitaluri, spectatorii au luat cu asalt masa pe care erau aşezate CD-urile (de vânzarea cărora se ocupa chiar soţia şi managerul lui Eddy, Renee Greenman), chiar dacă acestea nu erau deloc ieftine. Semn că le-a plăcut.
Eu abia aşteptam să înceapă concertul propriu-zis. Eram curioasă să-l văd pe Eddie purtând costumul de indian. Şi chiar aşa a început, explicându-ne mai întâi de ce i se spune „Şeful” (They Call Me The Chief). Apoi a renunţat la pene în favoarea unei pălării negre. Spre finalul recitalului, Sonnyboy i-a lăsat locul lui Marcian Petrescu, a cărui muzicuţă fermecată s-a auzit pe câteva piese. „Duelul” chitară-muzicuţă a fost savuros! Concertul nu a mai continuat mult după revenirea lui Sonnyboy pe scenă. Publicul (din păcate nu foarte numeros) a cerut cu insistenţă un bis şi l-a primit.
N-am putut să nu remarc chitara lui Eddy: un Fender roşu de toată frumuseţea. Parcă era desprinsă dintr-o fotografie veche, doar acolo mai văzusem astfel de chitări. Spre finalul concertului a aşezat-o pe după umeri şi a cântat aşa la ea. A coborât printre spectatori, a dat mâna cu câţiva dintre ei şi s-a retras în culise. A revenit după câteva minute la standul cu CD-uri şi a oferit cu generozitate autografe, strângeri de mâini, a răspuns cu amabilitate întrebărilor şi s-a lăsat fotografiat cu toţi cei care au dorit acest lucru. Aveţi mai jos lista pieselor interpretate în acest concert.
Singurul meu regret este că a fost cam scurt recitalul. Mi-aş fi dorit să mai cânte. Bluesul îmi place din ce în ce mai mult şi în urma acestui concert am înţeles că mai am multe de ascultat/descoperit!
* They call me the Chief
* Messin with the kid
* Good leavin alone
* Hypnotized
* Too old to get married
* Blues for a living
* Walking through the park
* Wouldn’t lay my guitar down
* I wanna make love to you
* Bad mamma mamma
* Sen Say Shun
* Veru good Condition
* Sweet Little Rock’n’Roller
* Cool Blues walk
* Sweet Little Sixteen
* Blue Over You