REZIDENT-EX ÎN TRUE CLUB (1.05.2013)

0
12

rezidentex081 aArticol de Iulia Radu
Nici nu puteam să visez la un 1 Mai mai frumos! Am plecat devreme de acasă din două motive: în primul rând ardeam de nerăbdare să-l văd şi eu în concert pe Kempes, în al doilea rând ştiam că mă voi pierde iar (!!) pe străduţele din centrul vechi şi chiar nu vroiam să ratez începutul. Între noi fie vorba, True Club este foarte uşor de găsit (Splaiul Independenţei, colţ cu Şelari), dar ştiu că eu am „darul” de a mă pierde şi pe strădă dreaptă… aşa că nu avea niciun sens să risc.
La intrarea în club era Laura Ganea cu câţiva dintre colegii de presă, reporteri şi fotoreporteri. Am intrat în club şi primul lucru pe care l-am făcut a fost să-mi găsesc un loc în faţa scenei pentru a avea fotografii cât mai bune. Clubul a fost arhiplin, mesele fuseseră rezervate cu mult timp înainte, iar cei care stăteau în picioare cu greu îşi putea scutura pletele fără să lovească pe cei din jur.
M-am „instalat” în faţa scenei, pregătită să „înghit” tot fumul de ţigară şi să fac faţă căldurii moleşitoare. Prin minte îmi „alergau” frânturi din ediţia de vineri a Psihologului muzical. Atunci l-am văzut prima dată pe Kempes! Un tip timid, modest, dar extrem de prietenos şi cald cu toţi cei care au intrat în vorbă cu el (aici puteţi (re)asculta ediţia cu Rezident Exhttp://www.romania-actualitati.ro/invitati_rezidentex_si_vizi_imre-50122 ). Din când în când şirul amintirilor era întrerupt de zarva din club. Oamenii continuau să vină. Era clar nu mă mai puteam mişca de acolo pentru că aş fi pierdut un loc bun în faţa scenei. În jurul meu rockerii intraseră deja în atmosferă: fredonau de zor piesele oferite cu generozitate de DJ: Black Sabbath, Deep Purple, Whitesnake, Led Zeppelin şi mulţi alţii.
Concertul a început puţin după ora 22.30, înainte fiind difuzat un filmuleţ despre formaţie şi despre primul lor album, intitulat „Alpha”. Băieţii au înaintat cu greu prin mulţime pentru a ajunge pe scenă. Au fost însoţiţi de aplauze şi s-a scandat minute în şir „Rezident!”. A urmat un recital de vis! În public s-a cântat cot la cot cu trupa încă de la prima piesă, Iarna. Tavi Iepan a fost cel care a vorbit mai mult cu noi, el a prezentat fiecare piesă în parte şi a glumit cu spectatorii. Şi Matthias Lange (chitară) a spus câteva cuvinte despre publicul minunat din România şi despre relaţia cu colegii de trupă, „ei nu-mi spun niciodată nimic, n-a zis nimic de rău acum, nu?”, a zis el cu umor după ce Tavi a prezentat piesa Roy Black Sabbath (o compoziţie a lui Matthias). Kempes a vorbit mai puţin, dar a cântat cu trăire aşa cum rar vezi. În plus, i se citea fericirea în priviri, Kempes se bucură ca un copil atunci când publicul cântă alături de el. Atrage privirile ca un magnet, iar când zâmbeşte i se luminează chipul. Este sincer şi asta se simte imediat.
Scena clubului este micuţă, aşa că pe Christian Podratzky (bas) l-am văzut mai puţin, deoarece a stat în spatele lui Matthias, care atunci când l-a prezentat a zis: „Christi este în spatele meu şi încearcă să nu-mi facă prea multe vânătăi”. Dar chiar şi aşa, ascuns privirilor, Christian ne-a cucerit pe toţi, şi nu doar cu zâmbetul şăgalnic. În momentul în care a cântat la bas cu arcuşul, publicul a explodat în urale. A fost absolut impresionant.
Adrian Popescu a stat în extrema stângă a scenei şi ne-a impresionat cu câteva solo-uri la chitară. „Ce păr mişto are, vreau şi eu să-l am aşa”, zicea cu invidie o domnişoară brunetă cu un păr lung şi drept.
Pe Florin Cvasa (baterie) l-am auzit foarte bine şi ne-a plăcut! Tocmai de aceea între piese publicul striga cu putere „Bine Florin!!”.
Una dintre cele mai aşteptat piese a fost Brigadierii, cântată doar cu fetele, apoi doar cu băieţii din club, iar la final cu toată lumea. Timp de aproximativ două ore, în club a fost delir total. Rockerii au scăpat de inhibiţii (dacă le aveau), au fluturat pumnii în aer, au salutat artiştii cu „devil horns” şi au dat din cap până n-au mai putut, dovedind că muzica se poate „trăi” la maximum chiar dacă ai la dispoziţie doar 15 cm pătraţi.
La bis am ascultat Roy Black Sabbath, Pompierul atomic şi Soldatul căzut.
Seara s-a încheiat cu o sesiune de autografe şi fotografii.
A fost o seară de vis care mi se pare că s-a încheiat prea repede! Sper să mai am ocazia să văd Rezident Ex în concert. După acest concert, pot spune cu mâna pe inimă că mi-aş fi dorit să mă fi născut mai devreme, simt/văd că am pierdut foarte mult…

Follow me
Follow me

Ultimele postari ale lui Andrei Partos (vezi toate)

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here