TVR NU MOARE, NU SE PREDA, A ALES AGONIA

0
19

suscces-esecArticol de Dara Codescu
In ziua de Florii, ce s-a gandit TVR sa difuzeze? Un program relaxat, muzica, divertisment? Nu. S-a gandit asa: fiindca e sarbatoare si lumea e pe-acasa (natura tine cu noi, ploua cu galeata), ia sa trantim noi o editie speciala, in care sa dregem busuiocul cu Eurovisionul.
– Marciuc, cu ce te imbraci? Alege si tu ceva sa faci impresie. Da’, sa nu fii prea vesela (ca vezi in ce-am intrat) si nici prea trista, ca noi nu avem nicio vina, poa’ sa ploua cu carnati!
S-a aruncat Marciuc cu capul in lada de zestre (data de TVR, de cand era adolescenta, sa o aiba pana o iesi la pensie, ca de-aici nu pleaca nicaieri) si a ales o rochie. Rosie. Adica, sobra, dar si increzatoare in ea. In zona toracica, rochia avea aplicata o margareta. Cu petale distantate. Una singura migrase din corola si dadea sa se prelinga, pe undeva, pe langa coaste. Adica, ilustram „subtil” oracolul floral „ma iubeste, nu ma iubeste…” – vezi, Doamne, un dram de nesiguranta nu strica!
Ornamentata astfel, coafata si machiata corespunzator, Marciuc si-a pironit privirea in camera (adica in ochiul telespectatorului) si, arborand un zambet voit retinut, a inceput sa prezinte invitatii. Daca nu aveai sonor, puteai sa juri ca asisti la un priveghi, asa fetze aveau. Noroc cu rochia Marciucai, rosie, cum v-am spus!
In aceasta atmosfera confuz-cernita, si-a luat zborul primul porumbel, care n-avea si ramura de maslin in cioc, dar batea o briza de pace obtinuta abil, fara steag alb:
– TVR n-a stiut ca va fi exclusa, inainte de Selectia Nationala.
Dar, de datoriile neplatite, se stia? Ca, si daca amanetezi un cercel, ai termen de gratie, dupa care nu mai ai cercel!
– Noi am platit o parte din datorii, dar am platit si taxa de participare, si cazarea, si ce de bani a cheltuit bietul Ovidiu, da’ ia sa-l vedeti cu cainii lui, da’ sa vedeti si cum am plantat copacei la Ierusalim, da’ am facut turneu de promovare, ia sa vedeti filmarile, cu Ovidiu, cu echipa noastra miCA CAre…. a esuat Marciuc intr-o cacofonie nevinovata, om e si ea!
Bulimia verbala a continuat, impestritata si cu cifre de audienta – cate vizualizari la primarie, cate la prefectura, cate la scoala de fete (am scris intentionat cu litere mici, ca sa semene cu cifrele vanturate a succes, acolo unde esecul se lafaia, imbujorat de emotie).
Facuram ce facuram si ajunseram tot la amagitoarele laude. Despre competenta echipelor care au lucrat, despre aceleasi bune intentii ale TVR, care vrea sa fie bine, ca sa nu fie rau. Vorbe aruncate in vantul nerostului, cum ar fi marturisirea eternei Marciuc, ca fiul ei „e pasionat de Eurovision”. Si, pe cine intereseaza asta, distinsa doamna?
 
Plus vaitaturi si ofuleli, cat casa: nu mai avem cerbi de aur, nu mai avem mamai…care erau mai bune ca San Remo, nu-i asa? Ba da…
Da’, de ce TVR plateste optzecidemii de euro pentru un serial, cand… se revolta patriotic Horia Moculescu….
Da’, TVR plateste TVA, ceea ce nu fac alti…. se precipita Marciuc, cu margareta gata sa planga de atata obida..
Scriu asa, obositor, pentru ca asa am perceput si emisiunea, unde nu am inteles nimic din ceea ce speram sa inteleg. Pentru cei care nu au vazut emisiunea, aflati ca n-ati pierdut nimic. Nici macar timpul….

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here